10
1 Fraților, dorința inimii mele și rugăciunea mea către Dumnezeu pentru israeliți este ca ei să fie mântuiți.
2 Căci le mărturisesc că ei au râvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere.
3 Fiindcă, necunoscând neprihănirea lui Dumnezeu și căutând să-și întemeieze propria lor neprihănire, nu s-au supus neprihănirii lui Dumnezeu.
4 Căci Hristos este împlinirea Legii, spre neprihănirea fiecăruia care crede.
5 Într-adevăr, Moise scrie despre neprihănirea care vine din Lege: „Omul care va împlini aceste lucruri va trăi prin ele.”
6 Pe când neprihănirea care vine din credință vorbește astfel: „Să nu zici în inima ta: «Cine se va sui în cer?»” (adică pentru a-L coborî pe Hristos);
7 „sau: «Cine se va coborî în Adânc?»” (adică pentru a-L ridica pe Hristos dintre cei morți).
8 Dar ce zice ea? „Cuvântul este aproape de tine: în gura ta și în inima ta.” Și acesta este cuvântul credinței, pe care-l propovăduim noi:
9 dacă vei mărturisi cu gura ta că Isus este Domnul și dacă vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat dintre cei morți, vei fi mântuit.
10 Căci prin credința din inimă se capătă neprihănirea, iar prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire.
11 Fiindcă Scriptura zice: „Oricine crede în El nu va fi dat de rușine.”
12 Căci nu este nicio deosebire între iudeu și grec, fiindcă toți au același Domn, care este bogat în îndurare față de toți cei ce-L cheamă.
13 Fiindcă: „Oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.”
14 Dar cum Îl vor chema pe Acela în care n-au crezut? Și cum vor crede în Acela despre care n-au auzit? Și cum vor auzi fără cineva care să propovăduiască?
15 Și cum vor propovădui, dacă nu sunt trimiși? După cum este scris:
„Cât de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc Vestea Bună a păcii,
ale celor ce aduc Vestea Bună a lucrurilor bune!”
16 Dar nu toți au ascultat de Vestea Bună. Căci Isaia zice: „Doamne, cine a crezut vestirea noastră?”
17 Așadar, credința vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Dumnezeu.
18 Dar întreb: N-au auzit ei? Ba da, negreșit:
„Glasul lor a străbătut tot pământul,
și cuvintele lor au ajuns până la marginile lumii.”
19 Dar întreb iarăși: N-a știut Israel lucrul acesta? Moise, cel dintâi, zice:
„Vă voi întărâta la gelozie printr-un neam care nu este neam;
vă voi mânia printr-un neam fără pricepere.”
20 Iar Isaia merge până acolo încât spune cu toată îndrăzneala:
„Am fost găsit de cei ce nu Mă căutau;
M-am arătat celor ce nu întrebau de Mine.”
21 Pe când cu privire la Israel zice: „Toată ziua Mi-am întins mâinile spre un popor neascultător și împotrivitor.”