1 Nu vreau să fiți în neștiință, fraților, că părinții noștri au fost toți sub nor, toți au trecut prin mare, 2 toți au fost botezați pentru Moise în nor și în mare, 3 toți au mâncat aceeași mâncare duhovnicească 4 și toți au băut aceeași băutură duhovnicească; pentru că beau dintr-o stâncă duhovnicească ce îi urma, iar stânca era Hristos. 5 Totuși, în cei mai mulți dintre ei Dumnezeu nu Și-a găsit plăcerea, căci au căzut morți în pustie.

6 Iar aceste lucruri s-au întâmplat ca să ne slujească drept pilde, pentru ca noi să nu poftim la lucruri rele, cum au poftit ei. 7 Să nu fiți nici închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: „Poporul s-a așezat să mănânce și să bea, apoi s-a ridicat să petreacă.”✡ 8 Să nu ne dedăm nici la desfrânare, cum s-au dedat unii dintre ei, încât într-o singură zi au căzut douăzeci și trei de mii. 9 Să nu-L ispitim pe Hristos,* cum L-au ispitit unii dintre ei, și au pierit uciși de șerpi. 10 Nici să nu cârtiți, cum au cârtit unii dintre ei, și au fost nimiciți de nimicitorul. 11 Toate aceste lucruri li s-au întâmplat ca să slujească drept pilde și au fost scrise pentru învățătura noastră, a celor peste care au ajuns sfârșiturile veacurilor. 12 De aceea, cine crede că stă în picioare să ia seama să nu cadă.

13 Nu v-a cuprins nicio ispită care să depășească puterea omenească. Dar credincios este Dumnezeu, care nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre, ci, împreună cu ispita, a pregătit și calea de ieșire din ea, ca să o puteți îndura.

14 De aceea, preaiubiții mei, fugiți de închinarea la idoli! 15 Vă vorbesc ca unor oameni înțelepți; judecați voi înșivă ceea ce spun. 16 Paharul binecuvântării pe care îl binecuvântăm, nu este el părtășia cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem, nu este ea părtășia cu trupul lui Hristos? 17 Deoarece este o singură pâine, noi, măcar că suntem mulți, suntem un singur trup, căci toți luăm parte din aceeași pâine. 18 Priviți la Israelul după trup: cei ce mănâncă jertfele nu sunt ei în părtășie cu altarul?

19 Ce vreau să spun atunci? Că un lucru jertfit idolilor înseamnă ceva? Sau că un idol înseamnă ceva? 20 Dimpotrivă, eu spun că lucrurile pe care le jertfesc neamurile, le jertfesc demonilor, și nu lui Dumnezeu. Iar eu nu vreau ca voi să fiți în părtășie cu demonii. 21 Nu puteți bea și paharul Domnului, și paharul demonilor; nu puteți lua parte și la masa Domnului, și la masa demonilor. 22 Sau vrem să-L stârnim la gelozie pe Domnul? Suntem noi mai tari decât El?

23 „Toate lucrurile îmi sunt îngăduite”, dar nu toate sunt de folos. „Toate lucrurile îmi sunt îngăduite”, dar nu toate zidesc. 24 Nimeni să nu-și caute propriul folos, ci fiecare să caute folosul aproapelui său. 25 Mâncați tot ce se vinde în măcelărie, fără să cercetați ceva din pricina cugetului; 26 căci „al Domnului este pământul cu tot ce cuprinde el.”✡ 27 Dacă cineva dintre cei necredincioși vă poftește la masă și voiți să vă duceți, mâncați tot ce vi se pune înainte, fără să cercetați ceva din pricina cugetului. 28 Dar, dacă cineva vă spune: „Lucrul acesta a fost adus ca jertfă idolilor”, să nu mâncați, din pricina aceluia care v-a înștiințat și din pricina cugetului; căci „al Domnului este pământul cu tot ce cuprinde el”. 29 Vorbesc însă nu de cugetul tău, ci de cugetul celuilalt. Căci de ce să fie judecată libertatea mea de către cugetul altuia? 30 Dacă eu mănânc mulțumind, de ce să fiu vorbit de rău pentru un lucru pentru care eu mulțumesc?

31 Așadar, fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva, să faceți totul spre slava lui Dumnezeu. 32 Să nu fiți o pricină de poticnire nici pentru iudei, nici pentru greci, nici pentru adunarea lui Dumnezeu, 33 după cum și eu mă străduiesc să plac tuturor în toate lucrurile, căutând nu folosul meu, ci folosul celor mulți, ca să fie mântuiți.