12
Tok ri Herodes rucamisan chic ri Jacobo, xutek ruchapic ri Pedro
Ri rey Herodes chupan ri tiempo ri', ec'o c'a e ca'i-oxi' chiquicojol ri kach'alal ri xeruchop-el, richin chi yeruya' na pa tijoj-pokonal. Y can chi machet c'a xutek rucamisaxic ri Jacobo* ri rach'alal ri Juan. Y roma ri Herodes xutz'et chi ri xuben chire ri Jacobo xa can xka' chiquivech ri israelitas ri man quiniman ta ri Jesucristo, rija' xutek c'a chuka' ruchapic ri Pedro. Re' xbanatej chupan ri nimak'ij pascua, tok nitij c'a chuka' caxlan-vey ri xa manek ch'en (ch'amilej-k'or) riq'uin. Tok chapon chic c'a pe ri Pedro, ri Herodes xutek-el c'a pa cárcel. Y roma ri Herodes ruch'obon chic chi c'a nic'o na can ri nimak'ij rubini'an pascua, c'ari' c'a xtrelesaj-pe richin nuk'et tzij pa ruvi' ri Pedro, chiquivech ri vinek, romari' can e caji'§ c'a sol chajinela' ri xerucusaj richin niquichajij ri Pedro. Y can e caji' achi'a' ec'o pa jujun sol. Ri Pedro c'o c'a pa cárcel, y chajin jebel. Pero ri kach'alal ri ec'o chiri' pa tinamit, can quichapon c'a niquiben orar* roma ri Pedro.
Tok ri Dios xutek-pe jun ángel chucolic ri Pedro
Y can xe chic c'a ri junak'a' ri' nrajo' chi man napon ri ruch'obon ri Herodes, chi nrelesaj-pe ri Pedro y nuk'et tzij pa ruvi' chiquivech ri vinek. Y ri Pedro ximil c'a riq'uin ca'i' cadenas chiquicojol e ca'i' achi'a' chajinela', y niver. Y ri acuchi niban-vi-apo oquen ri pa cárcel ec'o c'a chuka' chajinela'. Y ri chiri' pa cárcel xapon c'a jun ángel richin ri Ajaf, y xsakir c'a ri chiri'. Ri ángel ri' xuyiquiya' ri Pedro richin xuc'asoj, y xubij chire: Chanin cayacatej.
Y ri cadenas, ri quiximben-vi ri ruk'a' ri Pedro, xetzak can. Y ri ángel xubij c'a chuka' chire ri Pedro: Tachojmirisaj c'a el avi', y tacusaj la axajab.
Y tok c'achojinek chic c'a ri Pedro, ri ángel xubij chire: Tabolkotij-el-avi' chupan la ak'u', y jo', xcha' ri ángel.
Ri Pedro tzeketel c'a chirij ri ángel, pero man nril ta c'a achique nuch'ob, vi kitzij chi nicol-el roma ri ángel,§ o xa nachic'.* 10 Ri Pedro y ri ángel choj c'a xek'ax-el chiquicojol ca'i' sol chajinela'. Y tok xe'apon chuvech ri puerta banon riq'uin ch'ich', ri puerta ri' ruyon xjakatej chiquivech. Y rije' xe'el-el c'a pa bey richin ri tinamit, y xebe. Tok e biyinek chic c'a juba', ri Pedro xutz'et chi xa ruyon chic, roma ri ángel manek chic riq'uin. 11 Y jari' tok ri Pedro xuna' ruvech, y xubij: Vacami c'a, xinvetamaj chi ri ángel can kitzij vi chi takon-pe roma ri Ajaf richin xinorucolo' can pa ruk'a' ri Herodes y chuvech ronojel ri quinojin ri nuvinak israelitas chi niquiben chuve, nicha-ka pa ránima ri Pedro.§
12 Rija' xuch'ob na c'a achique ri xtuben, y tok xch'obotej chuvech, xbe chirachoch ri María ri rute' ri Juan ri nibix chuka' Marcos chire.* Y chupan ri jay ri' e q'uiy c'a kach'alal quimolon-qui' richin niquiben orar. 13 Y tok ri Pedro xapon c'a chirachoch ri María y xoyon-apo ri pa puerta, xbe'el c'a pe jun xten rubini'an Rode. 14 Re xten re', roma xrac'axaj chi ja ri Pedro ri noyon-apo ri pa puerta, janíla xquicot. Y roma xsach ruc'u'x, man xujek ta can ri puerta chuvech ri Pedro, y junanin xbe pa jay chubixic chi ri Pedro jari' ri noyon-apo ri pa puerta. 15 Pero ri quimolon-qui' ri pa jay man xquinimaj ta ri xberubij ri Rode chique. Xa xquibij c'a chire ri xten: Xa xach'ujer la'.
Y ri xten nubij chi can ja vi ri Pedro ri xrac'axaj rija'.
Y xquibij chire ri xten: Ri' man ja ta ri Pedro, xa ja chic ri ángel chajiy richin, xecha'.
16 Pero ri Pedro c'a noyon na apo ri pa puerta. Y ja tok xquijek ri puerta, xquitz'et c'a chi can ja na vi ri Pedro. Romari' can achique la xuna' ri cánima ri kach'alal ri', y xevolol chiquivech romari'. 17 Pero rija' xuben c'a retal riq'uin ri ruk'a' richin man quevolol. Y xuchop rutzijoxic chique ri xuben ri Ajaf Dios richin xrelesaj-pe ri pa cárcel, y xubij chuka' chique chi tiquiya' rutzijol chique ri Jacobo§ y ri ch'aka' chic kach'alal. Y rija' xel c'a el richin xbe pa jun chic lugar.
18 Y jac'a tok xseker ri ruca'n k'ij, ri achi'a' chajinela' man c'a niquil ta achique niquiben, roma ri Pedro ni ta retal chic. 19 Y ri Herodes xutek c'a rucanoxic ri Pedro, pero ri achi'a' ri xebe canoy richin, man xbequila' ta pe. C'ari' c'a ri Herodes ri k'atoy-tzij, xeroyola' c'a ri achi'a' ri ec'o can chajinel, y tok e pa'el chic c'a apo chuvech, xuc'utula' c'a chique chi achique xuben ri Pedro. Y roma ri man jun etamayon, xubij chi quecamisex ri chajinela' ri'. Y ri Herodes xel c'a el ri pa Judea, y xbec'oje' pa Cesarea.
Ri Herodes xuc'ulvachij-el rucamic pa quik'a' jut
20 Ri rey Herodes can royoval c'a chique ri aj-Tiro y ri aj-Sidón. Pero ri aj-Tiro y ri aj-Sidón xquiya' c'a chiquivech richin yebe riq'uin ri Herodes. Y xquich'ec c'a ri jun rusamajel ri Herodes rubini'an Blasto, richin yeruc'uaj c'a chuvech ri rey y xtiquichojmirisaj chiquivech chi tiq'uis chiri' ri oyoval, roma ja ri chiri' pan Israel nel-vi-el ri nitij* ri pa ca'i' tinamit, ri pa tinamit Tiro y ri pa Sidón. 21 Y xbix c'a jun k'ij tok xtichojmirisex ri'. Y tok xapon ri k'ij, ri rey Herodes can xerucusaj c'a el ri tziek ri can yerucusaj jun rey. Xbetz'uye-pe ri pa ruch'acat, y xbech'on c'a pe chiquivech ri janipe' vinek quimolon-qui' ri chiri'. 22 Y ri vinek can riq'uin c'a ronojel cuchuk'a' yech'on-apo, y niquibij: La nich'on-pe chikavech can nik'alajin chi xa man jun achin ta, rija' can jun dios vi, yecha' c'a apo.
23 Y can chupan c'a ri misma hora ri', jun ángel richin ri Ajaf xuya' c'a jun yabil pa ruvi' ri Herodes, roma rija' xa man xubij ta chique ri vinek chi man tiquiya' ruk'ij, y man chuka' xuya' ta ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios.§ Ri Herodes xtij c'a coma jut, y jari' ri xoc-el chire richin xquen* (xcom).
24 Y ri ruch'abel ri Dios xbe c'a rubixic chi nej chi nakaj, y e q'uiy c'a ri vinek ri yeniman.
25 Y ri Bernabé y ri Saulo yetzolin c'a pan Antioquía. Rije' xoquiya' c'a can ri pa Jerusalem, ronojel ri quitakon-pe ri kach'alal e aj pan Antioquía ri pa ru-tiempo ri vayjal. Pa quik'a' c'a ri uc'uey quichin ri kach'alal xoquiya-vi can. Y tok xetzolin, xquic'uaj-el ri Juan ri nibix chuka' Marcos chire.§
* 12:2 Mt. 4:21; 10:2. 12:3 Ex. 12:14. 12:4 Mr. 14:1. § 12:4 Jn. 19:23. * 12:5 2 Co. 1:11; Ef. 6:18. 12:7 Hch. 5:19; He. 1:14. 12:7 Sal. 34:7; Is. 37:36; Dn. 6:22. § 12:9 He. 1:14. * 12:9 Sal. 126:1; Hch. 10:3. 12:10 Hch. 16:26. 12:11 Dn. 3:28; 6:22. § 12:11 Sal. 34:7; 97:10; 2 Co. 1:8-10; 2 P. 2:9. * 12:12 Hch. 12:25; 13:5, 13; 15:37; Col. 4:10; 2 Ti. 4:11; Flm. 24; 1 P. 5:13. 12:12 Hch. 12:5. 12:15 Gn. 48:16; Mt. 18:10. § 12:17 Hch. 15:13; 21:18; Ga. 1:19; Stg. 1:1. * 12:20 1 R. 5:9; 2 Cr. 2:10, 15; Ez. 27:17; Hag. 1:8-11. 12:21 Mt. 27:19. 12:22 Jud. 16. § 12:23 Sal. 115:1. * 12:23 1 S. 25:38. 12:24 Is. 55:11. 12:25 Hch. 11:29, 30. § 12:25 Hch. 12:12.