5
Lban benëꞌ Jesús ga nac lu guíꞌadauꞌ
Catiꞌ bléꞌinëꞌ Jesús zaꞌclen Lëꞌ bunách zian, niꞌr grenëꞌ tu lu guíꞌadauꞌ ga nac xtsaꞌ, atiꞌ lu guiꞌa niꞌ gröꞌë. Niꞌr guludubëꞌ ga zoëꞌ Jesús bönniꞌ usë́d queëꞌ. Gzu lahuëꞌ rusëdnëꞌ lequëꞌ, rnëꞌ:
―Bicaꞌ ba bönniꞌ táquibeꞌinëꞌ taꞌyadzjnëꞌ le naqui queëꞌ Dios, le nadél‑liꞌquëꞌ latj ga rna bëꞌ Nu naꞌ zoa yehuaꞌ yubá.
’Bicaꞌ ba bönniꞌ tuꞌhuiꞌni ládxiꞌquëꞌ le nabágaꞌquëꞌ dul‑laꞌ, le huiꞌ zxönëꞌ lequëꞌ Dioscz.
’Bicaꞌ ba bönniꞌ nacquëꞌ nöxj ladxiꞌ lahuëꞌ Dios, le gataꞌ quequëꞌ luyú ni.
’Bicaꞌ ba bönniꞌ taꞌzë́ ládxiꞌquëꞌ le nac tsahuiꞌ lahuëꞌ Dios, rac quequëꞌ ca rac quegac nup taꞌdún len taꞌbídx nis, le gunëꞌ Dios ga luziꞌë xbey lë naꞌ taꞌzë́ ládxiꞌquëꞌ.
’Bicaꞌ ba bönniꞌ tuꞌhuechiꞌ ládxiꞌquëꞌ lzaꞌquëꞌ, le huechiꞌ ladxëꞌë lequëꞌ Dios.
’Bicaꞌ ba bönniꞌ nac dxiꞌa icj ládxiꞌdauꞌquëꞌ, cutu bi nabágaꞌquëꞌ, le laꞌléꞌinëꞌ Dios.
’Bicaꞌ ba bönniꞌ taꞌbequi dxiëꞌ didzaꞌ bizxj, le laꞌzíꞌ laquëꞌ zxiꞌnëꞌ Dios.
10 ’Bicaꞌ ba bönniꞌ taꞌzacaꞌ taꞌguiꞌë yuguꞌ le taꞌbía ládxiꞌgac lequëꞌ bunách catiꞌ tunëꞌ le nac tsahuiꞌ, le dë quequëꞌ latj ga rna bëꞌ Nu naꞌ zoa yehuaꞌ yubá.
11 ’Bicaꞌ ba lbiꞌiliꞌ catiꞌ tuꞌlídz lbiꞌiliꞌ ziꞌ bunách, len taꞌbía ládxiꞌgac lbiꞌiliꞌ, atiꞌ lu yöl‑laꞌ rziꞌ yëꞌ taꞌnë́ queëliꞌ le xöhuiꞌ le daꞌliꞌ nedaꞌ. 12 Gul‑dziji len gul‑dzág ládxiꞌliꞌ, le uzíꞌtscaliꞌ xbey niꞌ yehuaꞌ yubá. Ca rac queëliꞌ, guc quequëꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios len gulacuꞌë zíꞌatël ca lbiꞌiliꞌ, le gulabía ládxiꞌgac caꞌ lequëꞌ bunách.
Bunách queëꞌ Cristo lac ca zödiꞌ len ca yeníꞌ
13 Gnëꞌ caꞌ Jesús:
―Lbiꞌiliꞌ nacliꞌ ca zödiꞌ luyú ni, san chquiꞌ nit yöl‑laꞌ snaꞌ qui zödiꞌ naꞌ, cutu gac gunruꞌ ga huöac snaꞌ. Cutur bi nac lsacaꞌ, san chnac tu le chuꞌnruꞌ, atiꞌ lulíb lei bunách.
14 ’Lbiꞌiliꞌ nacliꞌ ca yeníꞌ yödzlyú ni quië uluiꞌliꞌ lahui le nac queëꞌ Dios. Gacliꞌ ca tu yödz dë tu lu guiꞌa, cutu gac ggachiꞌ yödz naꞌ. 15 Catiꞌ ruquél‑laꞌruꞌ guiꞌ, cutu rguꞌruꞌ lei zxan guiꞌn, san ga lnaꞌ ruzoaruꞌ lei quië uzeníꞌ yúguꞌtë nup nacuáꞌ lu yuꞌu. 16 Ca naꞌ run yeníꞌ, ral‑laꞌ gunliꞌ caꞌ lbiꞌiliꞌ, güiꞌliꞌ latj gac bëꞌ le nacliꞌ laugac yúguꞌtë bunách, quië catiꞌ laꞌleꞌi le nac dxiꞌa runliꞌ, laꞌgúꞌu‑nëꞌ yöl‑laꞌ ba Xuzliꞌ Dios zoëꞌ yehuaꞌ yubá.
Rusëdnëꞌ Jesús qui le gna bëꞌë Dios lu nëꞌë Moisés
17 Gnëꞌ caꞌ Jesús:
―Cutu gáquiliꞌ bidaꞌ dusnitiaꞌ yuguꞌ le gna bëꞌë Moisés o zxba naꞌ gulusëdnëꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. Bidaꞌ, clëg quië usnitiaꞌ yuguꞌ lë ni, san quië uluꞌa lahui gdu le rusëdi lë naꞌ. 18 Le nactë rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ. Tsal ni nacuáꞌ luzxbá len yödzlyú ni, cutu töd caꞌz nitú dídzaꞌdauꞌ, len nitú le rna bëꞌ zxba naꞌ, catiꞌ gacr yúguꞌtë le ral‑laꞌ gac. 19 Qui lë ni naꞌ, nútiꞌtëz bönniꞌ quitsjëꞌ tu zxba cuídiꞌdauꞌz zoa lu zxba naꞌ, len usëdnëꞌ bunách lun cni, bönniꞌ ni gáctërëꞌ cuídiꞌdauꞌz ca yúguꞌtë nup laꞌcuáꞌ ga rna bëꞌ Nu naꞌ zoa yehuaꞌ yubá, san nútiꞌtëz bönniꞌ gunëꞌ ca rna bëꞌ zxba naꞌ len usëdnëꞌ bunách lun caꞌ cni, bönniꞌ ni gáctërëꞌ blau ga rna bëꞌ Nu naꞌ zoa yehuaꞌ yubá. 20 Rëpaꞌ caꞌ lbiꞌiliꞌ: “Chquiꞌ cugunliꞌ le nactër dxiꞌa ca le tunëꞌ bönniꞌ gdauꞌ usëdi, lencaꞌ ca tunëꞌ bönniꞌ gdauꞌ fariseo, cutu caꞌ tsazliꞌ ga niꞌ rna bëꞌë Dios yehuaꞌ yubá.”
Rusëdnëꞌ Jesús ca nac qui nu rley lzëꞌi
21 Gnëꞌ caꞌ Jesús:
―Chbyö́niliꞌ ca glëꞌ xuz xtauꞌliꞌ bönniꞌ gutaꞌ lu naꞌquëꞌ, gulanë́ꞌ: “Cutu gdö́diliꞌ bunách. Nu bönniꞌ gdödëꞌ bunách, nabaguëꞌë zxguiaꞌ huadxinëꞌ ga cuequi xbeynëꞌ lëꞌ Dios.” 22 Naꞌa, nedaꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Nu bönniꞌ rleynëꞌ böchiꞌ lzëꞌë, nabaguëꞌë zxguiaꞌ huadxinëꞌ ga cuequi xbeynëꞌ lëꞌ Dios. Lëzcaꞌ cni, nu bönniꞌ gnë ziꞌë queëꞌ böchiꞌ lzëꞌë nabaguëꞌë zxguiaꞌ laꞌbequi xbeynëꞌ lëꞌ bönniꞌ blau taꞌbequi xbey, atiꞌ nu bönniꞌ guiëꞌ lzëꞌë: “Böaꞌ cunözi”, nabaguëꞌë zxguiaꞌ bönniꞌ naꞌ tsijëꞌ lu guiꞌ gabíl.
23 ’Cni nac, chquiꞌ chzoa cuꞌu lu bcugu laꞌy tu le unödzjuꞌ, atiꞌ niꞌ tsajneynuꞌ zoa bizx quië rleynëꞌ liꞌ böchiꞌ lzaꞌu, 24 bcaꞌn lu bcugu niꞌ lë naꞌ unödzjuꞌ, len böaj lidxuꞌ. Ziꞌal yajcáꞌn tsahuiꞌ le benuꞌ queëꞌ böchiꞌ lzaꞌu, atiꞌ niꞌr gda unödzjuꞌ lë naꞌ nuꞌu.
25 ’Chquiꞌ zoa nu bönniꞌ rnabnëꞌ liꞌ bi quizxjuꞌ len gchëꞌë liꞌ ga cuequi xbeynëꞌ liꞌ bönniꞌ, budzagtë dxiꞌa bönniꞌ naꞌ tsal niꞌ yúꞌulenuꞌ lëꞌ nöz, cui udödëꞌ liꞌ lahuëꞌ bönniꞌ rbequi xbey, atiꞌ bönniꞌ ni udödëꞌ liꞌ lu nëꞌë bönniꞌ ruseyjëꞌ lidx guia, atiꞌ lëꞌ cuꞌë liꞌ lidx guia naꞌ. 26 Le nactë rëpaꞌ liꞌ, cutu caꞌ urujuꞌ niꞌ catiꞌ gdxinr dza quizxjuꞌ ga buitë le ral‑luꞌu.
Rusëdnëꞌ Jesús ca nac qui nu rguitsj zxba qui yöl‑laꞌ nutság naꞌ
27 Gnëꞌ caꞌ Jesús:
―Chbyö́niliꞌ ca naꞌ gulanë́ꞌ: “Cutu gunuꞌ dul‑laꞌ le rguitsj zxba qui yöl‑laꞌ nutság naꞌ.” 28 Naꞌa, nedaꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Nútiꞌtëz bönniꞌ ruyúëꞌ ngul len yöl‑laꞌ rzë ladxiꞌ le cunác, chbenëꞌ dul‑laꞌ len lënu lu icj ládxiꞌdauꞌhuëꞌ.
29 ’Qui lë ni naꞌ, chquiꞌ gun ga gunuꞌ dul‑laꞌ yöj lauꞌ yubél, gleaj lei len gruꞌn lei. Dxiꞌar gac quiuꞌ unitiuꞌ tu yöj lauꞌ, len clëg gduteoꞌ tsijuꞌ lu guiꞌ gabíl. 30 Chquiꞌ gun ga gunuꞌ dul‑laꞌ naꞌu yubél, bchugu lei, len gruꞌn lei. Dxiꞌar gac quiuꞌ unitiuꞌ tu naꞌu, len clëg gduteoꞌ tsijuꞌ lu guiꞌ gabíl.
Rusëdnëꞌ Jesús ca nac qui nu bönniꞌ ruláꞌalenëꞌ ngul queëꞌ
31 Gnëꞌ caꞌ Jesús:
―Lëzcaꞌ gulanë́ꞌ: “Nútiꞌtëz bönniꞌ rusanëꞌ‑nu ngul queëꞌ, ral‑laꞌ unödzjëꞌ queënu guich le rna ruláꞌalenëꞌ‑nu.” 32 Naꞌa, nedaꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, chquiꞌ zoëꞌ bönniꞌ rusanëꞌ‑nu ngul queëꞌ, len cutu zoa le cunác runnu, gunëꞌ bönniꞌ naꞌ ga gunnu dul‑laꞌ le rguitsj zxba qui yöl‑laꞌ nutság naꞌ chquiꞌ utság náꞌlennu bönniꞌ yubl, atiꞌ bönniꞌ naꞌ siꞌë‑nu ngul naꞌ, lëzcaꞌ gunëꞌ dul‑laꞌ le rguitsj zxba qui yöl‑laꞌ nutság naꞌ.
Rusëdnëꞌ Jesús ca nac qui nu rney Dios
33 Gnëꞌ caꞌ Jesús:
―Lëzcaꞌ byö́niliꞌ ca glëꞌ xuz xtauꞌliꞌ bönniꞌ gutaꞌ lu naꞌquëꞌ, gulanë́ꞌ: “Cutu siꞌ yëꞌu catiꞌ rneynuꞌ Dios, atiꞌ ral‑laꞌ gunuꞌ lahuëꞌ Xanruꞌ Dios gdutë lë naꞌ rneynuꞌ Lëꞌ.” 34 Naꞌa, nedaꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, cutu caꞌ gun tsutsu xtídzaꞌliꞌ. Cutu gun tsutsu xtídzaꞌliꞌ gneyliꞌ yehuaꞌ yubá, le nac ga röꞌë rna bëꞌë Dios. 35 Cutu gun tsutsu xtídzaꞌliꞌ gneyliꞌ luyú ni, le nac luyú ni ca xlibi niꞌë Dios, len cutu gneyliꞌ Jerusalén, le nac ladzëꞌ Bönniꞌ náctërëꞌ blau rna bëꞌë. 36 Cutu gun tsutsu xtidzuꞌu gneynuꞌ icjuꞌ, le cutu gac gunuꞌ ga huöac chguich o gasj nitú guitsaꞌ icjuꞌ. 37 Ral‑laꞌ gnazliꞌ: “ja”, o gnazliꞌ: “cutu”, le nac qui tuꞌ xöhuiꞌ le nadö́d bëꞌ ca nac didzaꞌ ni.
Rusëdnëꞌ Jesús ca nac qui nu ruzíꞌ la lzëꞌi
38 Gnëꞌ caꞌ Jesús:
―Chbyö́niliꞌ ca nac le gna bëꞌë Moisés, gnëꞌ: “Nu bi run qui yöj lau lzëꞌi, ubíꞌi caꞌ qui, lencaꞌ nu bi run qui layiꞌ lzëꞌi, ubíꞌi caꞌ qui.” 39 Naꞌa, nedaꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Cutu táꞌbagaꞌliꞌ nu guaꞌ döꞌ queëliꞌ, atiꞌ chquiꞌ nu capaꞌ xaguꞌ yubél, bëꞌ latj capaꞌ caꞌ yetú xaguꞌ yögl. 40 Chquiꞌ zoa nu gun ga cuequi xbeynëꞌ liꞌ bönniꞌ len cua zxauꞌ, bëꞌ caꞌ qui lariꞌ rxoa cudzuꞌu. 41 Chquiꞌ zoa nu gun bayúdx guꞌu yuaꞌ qui gatsj hora, gyeajlen nu naꞌ gdu tu hora. 42 Nu bi gnabi liꞌ, bnödzj qui, len nu bi guëꞌni gunnuꞌ qui tu chiꞌi, cutu táꞌbaguꞌu lë naꞌ gnabi liꞌ.
Rusëdnëꞌ Jesús ca ral‑laꞌ gdxiꞌiruꞌ nup cutaꞌleꞌi rëꞌu dxiꞌa
43 Gnëꞌ caꞌ Jesús:
―Lëzcaꞌ cni byö́niliꞌ lë naꞌ gulanë́ꞌ: “Ral‑laꞌ gdxiꞌinuꞌ nu nadxíꞌi liꞌ, len udiꞌinuꞌ nu curleꞌi liꞌ dxiꞌa.” 44 Naꞌa, nedaꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, gul‑dxíꞌi nup cutaꞌleꞌi lbiꞌiliꞌ dxiꞌa. Gul‑náb‑nëꞌ Dios gáclenëꞌ nup tuꞌlídz lbiꞌiliꞌ ziꞌ. Gul‑gún le nac dxiꞌa quegac nup tuꞌdíꞌi lbiꞌiliꞌ, len gul‑lidzëꞌ Dios gnábiliꞌ‑nëꞌ gunëꞌ ga gac dxiꞌa quegac nup taꞌnë́ queëliꞌ len tuaꞌ döꞌ queëliꞌ. 45 Chquiꞌ gunliꞌ cni, gacliꞌ gdu zxiꞌnëꞌ Xuzruꞌ Dios, zoëꞌ yehuaꞌ yubá, le runëꞌ Lëꞌ ga ruzeníꞌ gbidz queëꞌ ga nacuáꞌ bunách tuaꞌdöꞌ, lencaꞌ ga nacuáꞌ bunách tsahuiꞌ. Rsölëꞌë tu nis guiöj quegac bunách tsahuiꞌ, lencaꞌ quegac bunách cunacgac tsahuiꞌ. 46 Chquiꞌ nadxiꞌizliꞌ bönniꞌ nadxiꞌicnëꞌ lbiꞌiliꞌ, ¿nuzxa caz cuꞌu lbiꞌiliꞌ yöl‑laꞌ ba? Lëzcaꞌ cni tunëꞌ bönniꞌ cunacgac tsahuiꞌ naꞌ, bönniꞌ tuꞌquizxjëꞌ uláz qui yödz ziꞌtuꞌ, nadxiꞌicnëꞌ lzaꞌquëꞌ. 47 Chquiꞌ rugapliꞌ Dios tuzëꞌ böchiꞌ lzaꞌliꞌ, ¿bizxa caz runliꞌ le nactër dxiꞌa? Lëzcaꞌ cni tunëꞌ bönniꞌ cunúnbëꞌgac Dios. 48 San lbiꞌiliꞌ, gul‑gác gdu dxiꞌa, ca naꞌ naquëꞌ Xuzruꞌ Dios, zoëꞌ yehuaꞌ yubá, naquëꞌ gdu dxiꞌa.