22
Ri c'ambel tzij chrij jun c'ulanen
Ri Jesús xuchop chic c'a tzij quiq'ui ri winek, y xerucusaj nic'aj chic c'ambel tak tzij. Riya' xuchop c'a rubixic: Ri rajawaren ri caj, can junan c'a riq'ui ri xbanatej pa jun nimak'ij* ri xuben ri jun rey chare ri ruc'ajol tek xc'ule'. Ri rey ri' can yec'o wi ri rubin chic chique chi ye'apon chupan ri jun c'ulanen ri', y rumari' xerutek c'a ri ye rumozos chiquisiq'uixic (chicoyoxic) ri winek ri'. Yac'a tek xesiq'uix (xe'oyox), man chic xcajo' ta xebe. Y ri rey xerutek chic el nic'aj rumozos y xubij el chique: Tibij chique quinojel ri nya'on chic rutzijol chique chrij re jun nimak'ij re', chi ronojel c'o chic riche (rixin) chi nikaben ri wa'in. Ri achij tak nuwáquix y ri nic'aj chic chicop ri xentiojirisaj riche (rixin) chi yec'atzin chupan re k'ij re', xecamisex yan y xechojmirisex yan riche (rixin) chi yetij. Can ronojel c'a c'o chic, quixcha' chique. Chi can quepe c'a chupan re jun c'ulanen re', xcha' el chique. Yac'a ri xesiq'uix (xe'oyox), ma xeniman ta pe§ riq'ui ri xbebix chic jun bey chique. Yec'o xa xebe pa tak quisamaj ri pa tak juyu'; y yec'o xa xebe pa tak c'aynic. Yac'a ri nic'aj chic xequichop ri mozos ri ye rutakon el ri rey, jani' na c'a xquiben chique y xequicamisaj. Yac'a tek xapon rutzijol riq'ui ri rey ri xbanatej, xyacatej royowal.* Can yac'ari' tek riya' xerutek achi'a' ye banoy tak ch'a'oj chiquij riche (rixin) chi xeruq'uis c'a ri xecamisan quiche (quixin) ri rumozos, y chuka' can xubij chi tiporox c'a ri quitinamit. Yac'ari' tek ri rey xch'o chic quiq'ui ri rumozos y xubij c'a chique: Can kitzij wi chi ronojel c'o chic riche (rixin) chi nibanatej ri c'ulanen, xa yac'a ri xensiq'uij (xenwoyoj) ma xcajo' ta xepe, y riq'ui ri' xk'alajin chi ma ruc'amon ta (takal ta chiquij) chi yepe. Wacami c'a, quixbiyin ri pa tak bey y que'isiq'uij (que'iwoyoj) pe quinojel ri xque'iwil riche (rixin) chi yepe chupan re jun c'ulanen re', xcha' chique. 10 Y ri mozos can xebe na wi ri pa tak bey, xebequimolo' c'a pe quinojel winek,§ chi utz y ma utz ta quic'aslen. Y ri jay ri acuchi (achique) xban wi ri c'ulanen, xnoj.
11 Y ri rey xoc c'a apo chiquitz'etic quinojel ri xerusiq'uij (xeroyoj). Y riya' xutz'et c'a chi c'o c'a jun achi chiri' ri ma rucusan ta ri tziek* ri nic'atzin chi nucusex chupan jun c'ulanen. 12 Ri rey xch'o c'a riq'ui ri achi ri', ri can rusiq'uin (royon) wi chuka' chupan ri jun c'ulanen ri', y xuc'utuj c'a chare: Y riyit ¿achique c'a modo xatoc pe wawe', tek xa ma xacusaj ta ri tziek ri nic'atzin chupan re jun c'ulanen re'? xcha' ri rey chare. Y ri achi ma xch'o ta. 13 Yac'ari' tek ri rey xubij chique ri rumozos: Tixima' el ruk'a' raken re jun achi re xa ma xucusaj ta ri tziek ri nic'atzin tek c'o jun c'ulanen y je'ic'aka' c'a ca quela' pa k'eku'm ri acuchi (achique) xtok' wi y xtukach'ach'ej rey.§ 14 Y astape' can ye q'uiy c'a ri yesiq'uix (ye'oyox), xa ma ye q'uiy ta ri xquechatej* riche (rixin) chi ye'oc pa rajawaren ri Dios, xcha' ri Jesús.
Tek xc'utux chare ri Jesús wi utz o ma utz ta chi nitoj ri alcawal
15 Y yac'ari' tek ri achi'a' fariseos xebe. Riye' xquiya' c'a chiquiwech riche (rixin) chi achique ta jun niquiben riche (rixin) chi ri Jesús nitzak ta pa quik'a' riq'ui ri ch'abel ri nubij. 16 Yac'ari' tek riye' xequitek ri quidiscípulos ye cachibilan el ye ca'i' oxi' chique ri yec'o pa rupartido ri rey Herodes.§ Xequitek el c'a riq'ui ri Jesús; y riye' xbequibij c'a chare tek xe'apon riq'ui: Riyit ri can yit jun Tijonel, riyoj can ketaman c'a chi xaxu (xaxe) wi c'a ri kas kitzij ri nika chawech y yari' ri natzijoj. Can nac'ut wi ri bey riche (rixin) ri Dios chiquiwech ri winek. Y riyit ma naxibij ta awi' chuwech jun winek, astape' can c'o ruk'ij. 17 Y wacami nikajo' c'a nikac'axaj achique nabij riyit. ¿La ruc'amon cami chi nikatoj ri alcawal ri nubij ri César* ri c'o chi nikatoj o xa ma ruc'amon ta? xecha'.
18 Yac'a ri Jesús can retaman ri itzel ch'obonic ri yetajin chrij. Rumari' Riya' xubij c'a chique: Riyix xa ca'i' ipalej. ¿Achique c'a ruma riyix nitij ik'ij riche (rixin) chi yinitojtobej? 19 Tic'utu' c'a pe ri puek ri niya' riyix riche (rixin) chi nitoj ri alcawal, xcha' chique. Y riye' can yac'ari' xquic'ut apo ri puek chuwech; y ri puek ri xquic'ut apo, ya c'a ri niquibij denario chare. 20 Y ri Jesús yac'ari' tek xuc'utuj chique: ¿Achoj ruwachbel c'a la'? ¿Y achoj rubi' chuka' la c'o chuwech la puek? xcha' chique.
21 Y riye' xquibij c'a chare ri Jesús: Riche (rixin) ri César, xecha'. Y ri Jesús xubij c'a chique: Can tiya' c'a chare ri César ri can riche (rixin) wi ri César. Y can tiya' c'a chare ri Dios, ri can riche (rixin) wi ri Dios, xcha' chique.
22 Y tek ri achi'a' ri' quic'axan chic ka ri xubij ri Jesús, can xquimey tek xquic'axaj. Y riye' xquiya' c'a ca ri Jesús, y xebe el.
Ri Saduceos c'o xquic'utuj chrij ri c'astajbel quiche (quixin) ri caminaki'
23 Y ya c'a k'ij ri' tek nic'aj chique ri achi'a' saduceos§ xe'apon riq'ui ri Jesús, ruma c'o nicajo' niquic'utuj chare. Ri achi'a' ri' ma niquinimaj ta chi ri caminaki'* xquec'astej chic pe. 24 Rumac'ari' riye' xquibij c'a chare ri Jesús: Riyit ri can yit jun Tijonel, c'o c'a jun ri nikajo' nikac'utuj chawe. Ri Moisés can rutz'iban wi c'a ca chake chi tek jun achi nicom el y majun ralc'ual nic'oje' ca riq'ui ri rixjayil, can jun c'a rach'alal ri achi ri' c'o chi nic'ule' riq'ui ri ixok ri xmalcanij ca, riche (rixin) chi queri' yec'oje' ta ralc'ual riq'ui ri ixok ri'. Y ri nabey ti c'ajol (ala') ri nalex ntoc ralc'ual ri caminek chic el. 25 Y riye' xquibij c'a: Chkacojol riyoj xec'oje' c'a ye wuku' achi'a' cach'alal qui'. Y xbanatej c'a chi ri nimalaxel xc'ule' pero ri achi ri' xa xcom el y majun ralc'ual xc'oje' ta ca. Y ri rixjayil xcanaj ca chare ri rach'alal. 26 Ri ruca'n achi can queri' chuka' xuc'ulwachij el, riya' xcom el y majun ralc'ual xc'oje' ta ca. Ri rox achi can queri' chuka' xuc'ulwachij el, achi'el ri ca'i' nabey tak rach'alal y ri ixok c'a xc'oje' na ca. Y quec'ari' xquic'ulwachila' el chi ye wuku' cach'alal qui'. 27 Y tek ye caminek chic c'a el ri ye wuku' achi'a' cach'alal qui' chuwech ri ixok ri', pa ruq'uisbel xcom chuka' el ri ixok. 28 Y ri achi'a' saduceos xquibij c'a chare ri Jesús: Riyit nabij chi xtapon na jun k'ij tek ri caminaki' xquec'astej pe. Y tek xtapon ri k'ij ri', ¿achoj rixjayil c'a xtoc wi ri ixok ri'? Ruma chi ye wuku' achi'a' cach'alal qui' xec'oje' riq'ui, xecha' chare.
29 Can yac'ari' tek ri Jesús xubij chique ri achi'a' ri': Riyix xa yix sachnek riq'ui ri xibij. Xa ma k'axnek ta chiwech ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios. Y xa ma iwetaman ta chi ri ruchuk'a' ri Dios sibilaj nim. 30 Ruma tek xtapon ri k'ij chi ri caminaki' xquec'astej el, ri achi ma xtic'oje' ta chic rixjayil, ni ri ixok ma xtic'oje' ta chic rachijil, ruma can majun chic c'ulanen xtibanatej. Riye' xa can xque'oc c'a achi'el ri ru'ángeles§ ri Dios chila' chicaj. 31 Yac'a ri c'astajbel quiche (quixin) ri caminaki', can c'o wi. ¿La ma isiq'uin ta c'a chupan ri ruch'abel ri Dios? Tek ri Dios xubij: 32 Yin c'a riyin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac y ri ru-Dios chuka' ri Jacob.* Can quec'ari' ri xubij ri Dios ojer ca. Y xa ta ri kati't kamama' ri' xa xecom ta jurayil, ri Dios man ta qui-Dios chic riye', ruma xa ma xquec'astej ta chic pe. Ruma ri Dios, ma Dios ta quiche (quixin) ri caminaki', xa can Dios quiche (quixin) ri c'o quic'aslen, xcha' ri Jesús.
33 Y tek ri winek quic'axan chic ri ch'abel ri nuc'ut ri Jesús, can xquimey ri xquic'axaj, ruma majun bey quic'axan ta ch'abel queri'.
Tek ri Jesús xubij ri achique chique ri pixa' ri más nim rejkalen
34 Tek ri achi'a' fariseos xquic'axaj chi ri Jesús can xutz'apij wi c'a xequey ri achi'a' saduceos riq'ui ri xubij chique, can chanin c'a xquimol qui' chuch'obic achique ri xtiquiben. 35 Xpe c'a jun chique ri achi'a' fariseos, ri can c'o q'uiy retaman chrij ri ley riche (rixin) ri Moisés, xaxu (xaxe wi) c'a riche (rixin) chi nutojtobej ri Jesús, xuc'utuj c'a chare: 36 Riyit ri can yit Tijonel wi, tabij c'a chuwe, ¿achique c'a chique ri pixa' ri más nim§ rejkalen ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés? xcha'.
37 Y ri Jesús xubij chare: Ri pixa' ri' ya ri tawajo' c'a ri Dios ri Awajaf. Tawajo' riq'ui ronojel awánima.* Tawajo' chupan ronojel ri ac'aslen, y riq'ui ronojel ri anojibal. 38 Can yac'ari' ri nabey y nimalaj pixa' ri c'o chupan ri ley. 39 Y c'o chuka' jun ruca'n pixa' y juba' ma junan riq'ui ri nabey. Y ri pixa' ri' nubij c'a: Can achi'el nawajo' ka awi' riyit, can queri' c'a chuka' que'awajo' ri awuc' awach'alal. Queri' nubij ri pixa' ri'. 40 Re ca'i' pixa' re', yare' ruc'u'x ri nubij ri ley riche (rixin) ri Moisés y ronojel c'a ri quibin ca ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, xcha' ri Jesús.
Ri niquich'ob ri fariseos chrij ri Cristo
41 Y tek quimolon qui' ri achi'a' fariseos, xpe ri Jesús xuc'utuj c'a chique: 42 ¿Achique c'a nibij riyix chrij ri Cristo? Tek Riya' xtipe, ¿achoj ralc'ual§ Riya'? xcha' c'a chique. Y ri achi'a' fariseos xquibij c'a: Ralc'ual ca ri rey David,* xecha'.
43 Y ri Jesús xubij c'a chique: Pero wi Riya' xa choj jun ralc'ual ca ri rey David, ¿achique c'a ruma tek ri rey David xubij Wajaf chare ri Cristo? Ruma xa can xk'alajsex chare ruma ri Lok'olaj Espíritu; y rumari' tek xubij c'a:
44 Ri Dios xubij c'a chare ri Wajaf:
Catz'uye' re pa wajquik'a',
c'a ya tek xquenya' na pan ak'a' pan awaken ri ye'etzelan§ awuche (awixin).
Queri' ri rutz'iban ca.
45 Y wi ri rey David, Wajaf xcha' chare ri Cristo, ¿achique c'a ruma tek ri winek niquibij chi ri Cristo xa choj jun ralc'ual ca ri rey David? xcha' ri Jesús.
46 Y can majun c'a jun ri xcowin ta* xbin apo ri xuc'utuj ri Jesús chique. Can ya c'a k'ij ri' tek can majun chic ri xbano cowil chi c'o ta ri xuc'utuj apo chare ri Jesús.
* 22:2 Lc. 14.16. 22:2 Ap. 19.7, 9. 22:4 Pr. 9.2. § 22:5 Sal. 81.11. * 22:7 Lc. 19.27. 22:7 Is. 10.5-7; Jer. 51.20-23. 22:8 Hch. 13.46. § 22:10 Mt. 13.47. * 22:11 2 Co. 5.3; Ap. 3.4; 19.8. 22:12 Ro. 10.1-3; Fil. 3.7-9. 22:12 Ro. 3.19. § 22:13 Mt. 8.12. * 22:14 Mt. 20.16. 22:15 Mr. 12.13. 22:15 Lc. 20.20. § 22:16 Mr. 3.6; 12.13. * 22:17 Lc. 3.1. 22:21 Lc. 23.2; Ro. 13.7. 22:22 Job 5.13. § 22:23 Mt. 3.7; 16.6; Mr. 12.18; Hch. 4.1; 5.17. * 22:23 Lc. 20.27; Hch. 23.8; 1 Co. 15.12. 22:24 Dt. 25.5, 6. 22:29 Jn. 20.9. § 22:30 Sal. 103.20; Zac. 3.7. * 22:32 Ex. 3.6, 16; Mr. 12.26; Lc. 20.37; Hch. 7.32; He. 11.16. 22:33 Mt. 7.28. 22:35 Lc. 10.25. § 22:36 Lc. 10.27. * 22:37 Dt. 6.5; 10.12; 30.6; Pr. 23.26. 22:39 Lv. 19.18; Mt. 19.19; Mr. 12.31; Ro. 13.9; Ga. 5.14; Stg. 2.8. 22:40 Mt. 7.12; Ro. 13.8-10. § 22:42 Hch. 2.25-36; Ro. 1.3, 4. * 22:42 Mt. 1.1; Mr. 12.35-37; Hch. 2.30. 22:43 2 P. 1.21; Hch. 2.30. 22:44 Sal. 110.1; Hch. 2.34; He. 10.12. § 22:44 1 Co. 15.25; He. 1.13. * 22:46 Lc. 14.6.