18
Tek xchapatej ri Jesús
Y tek ri Jesús rubin chic c'a ronojel re', Riya' ye rachibilan ri rudiscípulos xe'el el chiri'.* Y xebe juc'an chic ruchi' ri jun ti raken siwan ri Cedrón rubi', pa jun ulef ri acuchi (achique) c'o wi cotz'i'j y q'uiy che' ri niquiya' quiwech; y chiri' c'a xoc wi apo ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos. Ri Judas ri nijacho riche (rixin) ri Jesús pa quik'a' ri winek, can retaman c'a chuka' ri lugar ri' ri acuchi (achique) xe'apon wi ri Jesús y ri rudiscípulos, ruma ri Jesús q'uiy mul ye ruc'uan ri rudiscípulos chiri'. Rumari' ri Judas chupan c'a ri lugar ri' xeruc'uaj jumoc soldados y jumoc aj ch'ame'y ri xequiya' el ri principali' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos. Ri soldados y ri ye aj ch'ame'y can quic'ualon c'a k'ak' riche (rixin) sakil y chuka' quic'ualon camisabel ri yequicusaj riche (rixin) ch'a'oj. Y ri Jesús retaman chic c'a ronojel achique ri xqueruc'ulwachij. Rumari' tek Riya' can xbe c'a chiquic'ulic ri ye chapoy riche (rixin) y xuc'utuj c'a chique: ¿Achique c'a ri nicanoj? xcha' chique.
Riye' xquibij c'a: Riyoj ya ri Jesús aj Nazaret ri nikacanoj, xecha'. Y ri Jesús yac'ari' tek xubij chique: Yin c'a riyin ri', xcha'. Y ri Judas ri nijacho el riche (rixin) ri Jesús pa quik'a' ri winek, can c'o chuka' apo quiq'ui ri winek ri'. Y yac'a tek ri Jesús xubij chique: Yin c'a riyin ri'; yac'ari' tek ri winek ri' xetzolin chiquij, y c'awel xetzak pan ulef. Yac'ari' tek ri Jesús xuc'utuj chic chique: ¿Achique c'a ri nicanoj? xcha' chique. Y ri winek ri' xquibij chic c'a: Riyoj ya ri Jesús aj Nazaret ri nikacanoj, xecha'.
Y ri Jesús xubij c'a chique: Can xiwac'axaj yan c'a ri xinbij chiwe chi yin c'a riyin ri'. Y wi can yin c'a riyin ri yinicanoj, tiya' c'a k'ij chique re ye wachibilan chi quebe na el.
Ri Jesús quec'ari' ri xubij, riche (rixin) chi queri' nibanatej na c'a achi'el ri rubin. Riya' can rubin wi c'a: Chique ri xe'aya' chuwe, majun chic c'a ri xsach ta ca.§
10 Pero ri Simón Pedro ruc'uan c'a jun espada, y yari' ri xrelesaj pe y xusoc ri rumozo ri nimalaj sacerdote. Y can ya c'a ri ruxquin* ri c'o pa rajquik'a' ri xuchoy. Y ri mozo ri' Malco rubi'. 11 Yac'a ri Jesús xubij chare ri Simón Pedro: Tayaca' la awespada pa ruvaina. ¿La nach'ob cami riyit chi riq'ui la xaben, riyin can yicolotej chuwech ri tijoj pokonal ri rubin pe ri Tata'ixel ri can c'o chi nk'axaj? xcha' chare.
Tek ri Jesús xuc'uex chuwech ri Anás
12 Y yac'ari' tek xepe ri jumoc soldados y ri achi ri nim ruk'ij chiquicojol riye', y chuka' ri jumoc aj ch'ame'y ri ye quiya'on pe ri achi'a' israelitas ri c'o quik'ij, xquichop c'a ri Jesús y xquixim el. 13 Nabey c'a xquic'uaj ri Jesús c'a chuwech ri Anás, ruma ri Anás ri' rujinan ri Caifás. Y ri juna' ri' ya c'a ri Caifás ri nimalaj sacerdote. 14 Y ya c'a ri Caifás biyon chique ri achi'a' israelitas ri can c'o quik'ij, chi más utz chi xaxu (xaxe wi) jun ri nicom que chuwech yecom quinojel ri winek.
Tek ri Pedro c'o chuwajay riche (rixin) ri rachoch ri Anás
15 Ri Simón Pedro rachibilan jun chic discípulo, can ye tzeketel c'a el chrij ri Jesús. Y ri jun discípulo ri', ri rachibilan ri Simón Pedro, can etaman c'a ruwech ruma ri nimalaj sacerdote, rumari' tek choj xoc apo chuwarachoch ri nimalaj sacerdote ri acuchi (achique) c'o wi ri Jesús. 16 Yac'a ri Pedro xcanaj ca ri chiri' pa puerta. Y ri discípulo ri etaman c'a ruwech ruma ri nimalaj sacerdote, xbe'el chic c'a pe y xch'o c'a riq'ui ri ixok ri chajinel ri c'o chiri' pa puerta, y xucusaj c'a apo ri Pedro. 17 Y can yac'ari' tek ri ixok ri chajinel ri chiri' pa puerta xubij chare ri Pedro: ¿La ma yit ta cami chuka' jun chique ri rudiscípulos re achi re chapatajnek pe? xcha'. Pero ri Pedro xubij: Mani, riyin ma yin ta rudiscípulo, xcha'.
18 Yec'a ri ye mozos chupan ri jay ri' y ri ye aj ch'ame'y ri xebechapo pe ri Jesús, quiboxon c'a jun k'ak' y ye pa'el apo chuchi' ri k'ak' riche (rixin) chi niquimek' qui', ruma chi c'o tef ri ntajin. Y chuka' ri Pedro pa'el c'a apo quiq'ui, rumek'on apo ri' chuchi' ri k'ak'.§
Ri Anás c'o ri nrac'axaj chare ri Jesús
19 Y ri Anás ri jun nimalaj sacerdote ri rubanon ca, tek xbepabex c'a ri Jesús chuwech, c'o c'a ri xrac'axaj chare. Riya' xrac'axaj c'a chare ri Jesús ri achique rubanic quic'aslen ri yetzekelben riche (rixin) y chuka' xrac'axaj chare achique rubanic chi ch'abel ri nuc'ut chiquiwech ri winek. 20 Xpe ri Jesús xubij c'a: Riyin ma pan ewel ta yin ch'onak wi chique quinojel ri winek. Yin ch'onak chiquiwech ri pa rachoch ri Dios* y ri pa tak jay ri niquimol wi qui' quinojel ri israelitas riche (rixin) chi niquic'axaj ri ruch'abel ri Dios. Can ma pan ewel ta c'a yin ch'onak wi chique. 21 ¿Achique c'a ruma tek riyit xa chuwe riyin ri nac'utuj wi? Tac'utuj chique ri ye ac'axayon wuche (wixin). Tac'utuj chique achique ri ye nbin, y natz'et na c'a chi riye' jabel quetaman achique ri nbin riyin chique.
22 Y yac'a tek ri Jesús rubin chic ka re', jun chique ri ye aj ch'ame'y ri can c'o apo chiri' xupak'ij rupalej ri Jesús chi k'a'. Y ri aj ch'ame'y ri' xubij chare ri Jesús: ¿Achique ruma tek quere' xabij apo chare la nimalaj sacerdote? xcha'.
23 Pero ri Jesús xubij c'a chare ri aj ch'ame'y ri': Wi c'o c'a ch'abel ri ma ya ta rubixic xinben apo chare, tabij c'a achique ri ma utz ta ri xinbij apo. Y wi ronojel ri xinbij apo, xa can utz, ¿achique c'a ruma xinach'ey? xcha' ri Jesús.
24 C'ac'ari' ri Anás xutek c'a apo ri Jesús chuwech ri Caifás ri nimalaj sacerdote. Y ri Jesús ximil c'a tek xuc'uex el.
Tek ri Pedro xubij chic jun bey chi ma retaman ta ruwech ri Jesús
25 Yac'a ri Pedro pa'el apo chuchi' ri k'ak'§ rumek'on ri'. Y yec'o c'a ri xec'utun chare: ¿La ma yit ta cami rudiscípulo re jun achi re chapatajnek? xecha' chare. Y ri Pedro xrewaj. Riya' xa xubij: Ma yin ta, xcha'.
26 Y jun c'a chique ri rumozos ri nimalaj sacerdote, rach'alal juba' ri achi ri xelesex ruxquin ruma ri Pedro,* xubij c'a chare ri Pedro: ¿La ma yit ta c'a riyit ri xatintz'et chi yitc'o riq'ui ri Jesús ri chiri' acuchi (achique) xbekachapa' wi pe? xcha' chare.
27 Yac'a ri Pedro xa xubij chic jun bey chi riya' ma rudiscípulo ta ri Jesús. Y can yac'ari' tek xbesiq'uin pe ri ec'.
Tek ri Jesús xuc'uex chuwech ri Pilato
28 Y ri Jesús xelesex c'a el pa rachoch ri Caifás, y xuc'uex pa palacio riche (rixin) chi xbejach pa ruk'a' ri aj k'atbel tzij ri Pilato rubi'. Y nimak'a' c'a tek xbanatej ri'. Y ri ye uc'uayon apo riche (rixin) ri Jesús man c'a xe'oc ta apo ri pa palacio, ruma chiquiwech riye' can xajan.§ Y chuka' riche (rixin) chi queri' riye' ma xajan ta c'a niquitij ri achique ri nitij chupan ri nimak'ij pascua.* 29 Y ri Pilato, ri aj k'atbel tzij, xbe'el c'a pe y xuc'utuj c'a chique ri ye uc'uayon apo riche (rixin) ri Jesús: ¿Achique c'a chi tzujunic (sujunic) ic'amom pe chrij re jun achi re'? xcha' chique.
30 Y ri winek ri ye uc'uayon apo riche (rixin) ri Jesús chuwech ri aj k'atbel tzij, xquibij chare: Wi ta re achi re' man ta banoy etzelal, man ta xokajacha' pan ak'a', xecha' chare.
31 Yac'ari' tek ri Pilato, xubij chique: Tic'uaj chic c'a el riyix re achi re' y tik'ata' tzij pa ruwi' can achi'el ri nubij ri iley, xcha' chique. Pero ri achi'a' israelitas ri c'o quik'ij, xquibij c'a chare: Riyoj majun k'atbel tzij pa kak'a' riche (rixin) chi yoj c'a riyoj yojbin chi ticamisex jun winek.
32 Y can yac'are' nibanatej ri rubin chic ri Jesús, chi achique rubanic chi camic ri xtuc'ulwachij el.
33 Y ri Pilato xoc chic c'a apo ri pa rupalacio. Y xusiq'uij (xroyoj) c'a ri Jesús y c'ac'ari' xuc'utuj chare: ¿Yit c'a riyit ri qui-Rey ri israelitas? xcha' chare.
34 Yac'a ri Jesús xubij c'a chare: ¿Re xac'utuj chuwe, can pan ajolon c'a riyit xpe wi, o xa nic'aj chic winek ri ye biyon chawe? xcha'.
35 Yac'ari' tek ri Pilato xubij chare ri Jesús: Riyin ma yin israelita ta, xa ye ri awinak y ri principali' tak sacerdotes ri xejacho awuche (awixin) pa nuk'a'. Ruma achique na ri quitz'eton chawij. ¿Achique c'a ri amac ri abanon chiquiwech? xcha' chare.
36 Yac'a ri Jesús xubij c'a chare ri Pilato: Riyin ma yin rey ta riche (rixin) chuwech re ruwach'ulef. Ruma wi ta riyin yin rey riche (rixin) chuwech re ruwach'ulef, quinojel ta ri ye nusamajel, yetajin ta chic chi ch'a'oj, riche (rixin) chi ma yijach ta el pa quik'a' ri achi'a' israelitas ri c'o quik'ij. Riyin can ma yin rey ta c'a riche (rixin) chuwech re ruwach'ulef.
37 Pero ri Pilato xubij c'a chare ri Jesús: ¿Can yit Rey wi c'a riyit? xcha'. Y ri Jesús yac'ari' tek xubij chare: Ja' (je), queri'. Riyin can yin Rey wi achi'el ri xabij.§ Riyin xinalex riche (rixin) chi nk'alajsaj ri kitzij chiquiwech ri winek, y rumari' tek xipe chuwech re ruwach'ulef. Y quinojel c'a ri yeniman y ye riche (rixin) chic ri kitzij, can niquiben wi ri nubij ri nuch'abel, xcha'.
38 Y ri Pilato xuc'utuj c'a chare ri Jesús: ¿Achique c'a ri' ri kitzij?
Y tek rubin chic c'a ca queri' chare ri Jesús, ri Pilato xel chic c'a el ri chiri' pa rupalacio riche (rixin) chi xbech'o chique ri winek israelitas y xubij chique: Riyin majun achique ta mac nwil ta chrij re jun achi re'.* 39 Pero riyix ruc'ulun chic chiwe chi ronojel juna' chupan ri nimak'ij pascua, c'o jun preso ri nelesex el pa cárcel. ¿Niwajo' riyix chi riyin ncol el re achi re' ri i-Rey riyix israelitas? xcha' chique.
40 Yac'a ri winek ri', can riq'ui c'a ronojel quichuk'a' xech'o apo chare ri Pilato y xquibij c'a: Ya ri Barrabás tawelesaj el y ma ya ta re achi re', xecha'. Y ri Barrabás xa jun alek'om.
* 18:1 Mt. 26.30; Mr. 14.26; Lc. 22.39. 18:3 Mt. 26.47; Mr. 14.43; Lc. 22.47; Hch. 1.16. 18:4 Lc. 9.51; Jn. 13.1, 3. § 18:9 Jn. 17.12. * 18:10 Mt. 26.51; Mr. 14.47; Lc. 22.50. 18:14 Jn. 11.49, 50. 18:15 Mt. 26.58; Mr. 14.54; Lc. 22.54. § 18:18 Lc. 22.55. * 18:20 Jn. 7.14, 28; 8.2. 18:20 Lc. 4.15. 18:22 Is. 50.6. § 18:25 Lc. 22.55; Jn. 18.18. * 18:26 Jn. 18.10. 18:27 Mt. 26.74; Mr. 14.72; Lc. 22.60; Jn. 13.38. 18:28 Mt. 27.2; Mr. 15.1; Lc. 23.1; Hch. 3.13. § 18:28 Hch. 10.28; 11.3. * 18:28 Dt. 16.2. 18:32 Mt. 20.19; Jn. 12.32, 33. 18:36 Jn. 6.15. § 18:37 Lc. 23.3. * 18:38 Lc. 23.4, 14, 15; Jn. 19.4, 6. 18:39 Mt. 27.15; Mr. 15.6; Lc. 23.17.