25
Runëꞌ lsaquiꞌ Jesús ca nac quecbiꞌ chibiꞌ biꞌi ngul raꞌbandauꞌ
Gnëꞌ caꞌ Jesús:
―Ca gac quegac nup ral‑laꞌ laꞌyáz ga rna bëꞌë Dios yehuaꞌ yubá nac ca guc quecbiꞌ chibiꞌ biꞌi ngul raꞌbandauꞌ. Gulaziꞌbiꞌ le nuaꞌgac guiꞌ quecbiꞌ, atiꞌ gularujbiꞌ tsajtsagcbiꞌ bönniꞌ utság nëꞌë. Gáyuꞌbiꞌ naccbiꞌ biꞌi cutaꞌyejniꞌi san yegáyuꞌbiꞌ nasínaꞌcbiꞌ. Gulaziꞌbiꞌ le nuaꞌgac guiꞌ quecbiꞌ biꞌi ngul cutaꞌyejniꞌi naꞌ san cutu gluaꞌbiꞌ yelatiꞌ za regui. Gluaꞌbiꞌ za regui lu bö́gaꞌdauꞌ quecbiꞌ biꞌi sinaꞌ naꞌ len le nuaꞌgac guiꞌ quecbiꞌ. Le gdzeynëꞌ bönniꞌ utság nëꞌë, gdöd yël laucbiꞌ len glástëbiꞌ. Catiꞌ bdxin gdu ladxiꞌ yël, byön chiꞌi nu rnë zidzj, rna: “Chzëꞌë bönniꞌ utság nëꞌë. Gul‑rúj tsajtsagliꞌ‑nëꞌ.” Niꞌr gulayasbiꞌ yúguꞌtëbiꞌ biꞌi ngul naꞌ, atiꞌ gulupaꞌbiꞌ le nuaꞌgac guiꞌ quecbiꞌ. Gluiꞌbiꞌ didzaꞌ biꞌi cutaꞌyejniꞌi naꞌ, glëbiꞌ yuguꞌ biꞌi sinaꞌ naꞌ: “Gul‑gúnn queëtuꞌ látiꞌdauꞌ za regui queëliꞌ le tuꞌúl le nuaꞌgac guiꞌ queëtuꞌ ni.” Gulubiꞌibiꞌ didzaꞌ biꞌi sinaꞌ naꞌ, gulanabiꞌ: “Cutu gac, le cutu bi ugáꞌn queëtuꞌ len queëliꞌ. Gul‑tsejtscaꞌ ga rdaꞌu za regui, tsjö́ꞌuliꞌ queëliꞌ.” 10 Tsal niꞌ zjacbiꞌ zajxiꞌcbiꞌ lei, bdxinëꞌ bönniꞌ utság nëꞌë. Gulayázlentëbiꞌ lëꞌ ga naꞌ rac lni qui utság naꞌ biꞌi naꞌ nacuaꞌbiꞌ sinaꞌ taꞌbözbiꞌ lëꞌ, atiꞌ laꞌ gyeyjtë yuꞌu. 11 Gdöd niꞌ guladxinbiꞌ niꞌ yezícaꞌrbiꞌ biꞌi ngul raꞌbandauꞌ naꞌ, atiꞌ gululidzbiꞌ‑nëꞌ, gulanabiꞌ: “Xan, Xan, bsalj queëtuꞌ.” 12 Lëꞌ bubiꞌë didzaꞌ, rnëꞌ: “Le nactë rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, cutu núnbëꞌa lbiꞌiliꞌ.”
13 Niꞌr Jesús gudxëꞌ lequëꞌ:
―Gul‑spán ládxiꞌliꞌ, le cutu nö́ziliꞌ bizxa dza o bizxa yël huödaꞌ nedaꞌ, Bönniꞌ Nuhuöaquëꞌ Gdu Bunách.
Runëꞌ lsaquiꞌ Jesús ca nac qui dumí zacaꞌ
14 Gnëꞌ caꞌ Jesús:
―Ca gun Nu naꞌ rna bëꞌ yehuaꞌ yubá nac ca benëꞌ tu bönniꞌ, chzoa tsijëꞌ ziꞌtuꞌ. Bulidzëꞌ yuguꞌ bönniꞌ huen dxin queëꞌ len gluꞌë lu naꞌquëꞌ yuguꞌ le dë queëꞌ.
15 ’Tuëꞌ bönniꞌ huen dxin naꞌ, gluꞌë lu nëꞌë gayuꞌ dumí zacaꞌ, len yetúëꞌ gluꞌë lu nëꞌë chop dumí zacaꞌ. Yetúëꞌ gluꞌë caꞌ lu nëꞌë tu dumí zacaꞌ. Tu tuëꞌ gluꞌë lu naꞌquëꞌ tsca hueaj le laꞌzáquiꞌnëꞌ. Niꞌr laꞌ gzaꞌatëꞌ ga nac ziꞌtuꞌ. 16 Gyijëꞌ bönniꞌ huen dxin naꞌ gzxiꞌë gayuꞌ dumí zacaꞌ naꞌ, len yajtíljlenëꞌ lei yegayuꞌ dumí zacaꞌ. 17 Lëzcaꞌ cni, bönniꞌ naꞌ gzxiꞌë chop dumí naꞌ, yajtíljlenëꞌ lei yechóp caꞌ. 18 Bönniꞌ naꞌ gzxiꞌë tu dumí gyijëꞌ len yajchöꞌnëꞌ lu yu, atiꞌ lu yu niꞌ bucachëꞌë dumí queëꞌ xanëꞌ.
19 ’Catiꞌ chgdzey, budxinëꞌ xanquëꞌ bönniꞌ huen dxin naꞌ, atiꞌ bugáꞌnlenëꞌ lequëꞌ tsahuiꞌ. 20 Ga gzu lau bdxintëꞌ bönniꞌ naꞌ gzxiꞌë gayuꞌ dumí zacaꞌ naꞌ, len zunuꞌë yegayuꞌ dumí caꞌ, atiꞌ rëꞌ xanëꞌ: “Xan, gayuꞌ dumí gluꞌu lu naꞌa. Ni dë yegayuꞌ dumí caꞌ yajtíljlenaꞌ lei.” 21 Xanëꞌ naꞌ rëꞌ lëꞌ: “Nac dxiꞌa. Nacuꞌ huen dxin gdu. Tsáhuiꞌdauꞌ benuꞌ catiꞌ ni dë lu naꞌu látiꞌdauꞌz. Naꞌa szxö́nitër cuꞌa lu naꞌu. Gyaz ga zoaꞌ, udzíjilennuꞌ nedaꞌ.” 22 Gdöd niꞌ bdxinëꞌ caꞌ bönniꞌ huen dxin naꞌ gzxiꞌë chop dumí zacaꞌ, rnëꞌ: “Xan, chop dumí gluꞌu lu naꞌa. Ni dë yechóp dumí caꞌ yajtíljlenaꞌ lei.” 23 Niꞌr xanëꞌ naꞌ rëꞌ lëꞌ: “Nac dxiꞌa. Nacuꞌ huen dxin gdu. Tsáhuiꞌdauꞌ benuꞌ catiꞌ ni dë lu naꞌu látiꞌdauꞌz. Naꞌa, szxö́nitër cuꞌa lu naꞌu. Gyaz ga zoaꞌ, udzíjilennuꞌ nedaꞌ.” 24 Niꞌr catiꞌ bdxinëꞌ bönniꞌ huen dxin naꞌ gzxiꞌë tu dumí zacaꞌ naꞌ, rnëꞌ: “Xan, nözdaꞌ nacuꞌ bönniꞌ bizxj, le rlapuꞌ ga cutu guzuꞌ, len rutubuꞌ ga cutu bchiljuꞌ. 25 Qui lë ni naꞌ gúdxidaꞌ liꞌ, atiꞌ gyijaꞌ, yajcachaꞌa dumí quiuꞌ lu yu. Ni dë naꞌa le naqui quiuꞌ.” 26 Niꞌr bubiꞌë didzaꞌ xanëꞌ, rëꞌ lëꞌ: “Nacuꞌ huen dxin cunác tsahuiꞌ len zxhuëd. Nözcznuꞌ rlapaꞌ ga cutu guzaꞌ len rutubaꞌ ga cutu bchiljaꞌ. 27 Qui lë ni naꞌ, dxiꞌar gac quiuꞌ laꞌnaruꞌ bunödzjuꞌ dumí quiaꞌ lu naꞌquëꞌ bönniꞌ lugunëꞌ lei dxin, laꞌguíljlenëꞌ lei yelatiꞌ, quië catiꞌ huödaꞌ nedaꞌ, uziꞌa le naqui quiaꞌ len icji caꞌ.” 28 Niꞌr xanëꞌ naꞌ gudxëꞌ nup nacuáꞌ niꞌ: “Gul‑cúa dumí naꞌ dë lu nëꞌë bönniꞌ ni, len gul‑cúꞌu lu nëꞌë bönniꞌ naꞌ dë queëꞌ chi dumí.” 29 Nútiꞌtëz nu rugún dxiꞌa dxin le dë qui, zoa nu unö́dzj queëꞌ yelatiꞌ, atiꞌ gataꞌ queëꞌ szxöni, san nu naꞌ cutu rugún dxiꞌa dxin le dë qui, laꞌz dui le dë qui gdua. 30 Naꞌa, bönniꞌ huen dxin cunác tsahuiꞌ ni, gul‑tsajchúꞌn‑nëꞌ niꞌl ga nac chul. Niꞌ cödx yechëꞌë len utíl‑l layëꞌë.
Cristo cuequi xbeynëꞌ bunách
31 Gnëꞌ caꞌ Jesús:
―Catiꞌ niꞌ huödaꞌ nedaꞌ, Bönniꞌ Nuhuöaquëꞌ Gdu Bunách, duná bëꞌa, atiꞌ dzagquëꞌ nedaꞌ yúguꞌtë gbaz laꞌy quiaꞌ, niꞌr cöꞌa latj tsahuiꞌ quiaꞌ, ga naꞌ cuequi xbeydaꞌ bunách. 32 Ludúb dëra lahuaꞌ nedaꞌ bunách yödzlyú ni, atiꞌ ucuꞌa lequëꞌ tslaꞌa hueaj ca runëꞌ bönniꞌ uyú böꞌcuꞌ zxilaꞌ, rucuꞌë‑baꞌ tslaꞌa hueajbaꞌ yuguꞌ chivo len yuguꞌ böꞌcuꞌ zxilaꞌ. 33 Yuguꞌ böꞌcuꞌ zxilaꞌ naꞌ ucuꞌë‑baꞌ cuit lëꞌë yubél, atiꞌ yuguꞌ chivo naꞌ ucuꞌë‑baꞌ cuit lëꞌë yögl. 34 Niꞌr, nedaꞌ, bönniꞌ uná bëꞌ, gyëpaꞌ nup nacuáꞌ cuit lëꞌa yubél, gniaꞌ: “Gul‑dá ga zoaꞌ, lbiꞌiliꞌ bubijëꞌ lbiꞌiliꞌ quizi queëꞌ Xuzaꞌ. Naqui queëliꞌ latj ga naꞌ rna bëꞌë, lë naꞌ bupë́ꞌë queëliꞌ dza niꞌtë catiꞌ niꞌ benëꞌ yödzlyú. 35 Cni naqui queëliꞌ le gdunaꞌ, atiꞌ bennliꞌ le gdahuaꞌ. Gbidxaꞌ nis, atiꞌ bennliꞌ le guꞌa. Gucaꞌ ca bönniꞌ rda ziꞌtuꞌ, atiꞌ gluꞌliꞌ nedaꞌ lidxliꞌ. 36 Byadzj le gacuaꞌ, atiꞌ bugáculiꞌ nedaꞌ le ráculiꞌ. Güiꞌidaꞌ, atiꞌ duyuliꞌ nedaꞌ. Gyuꞌa lidx guia, atiꞌ duyuliꞌ nedaꞌ.” 37 Niꞌr lubiꞌë didzaꞌ bönniꞌ tsahuiꞌ naꞌ, lëꞌ nedaꞌ: “Xan, ¿batx bléꞌituꞌ Liꞌ gdunuꞌ atiꞌ bugágutuꞌ Liꞌ? ¿Batx gbidxuꞌ atiꞌ benntuꞌ le guꞌu? 38 ¿Batx bléꞌituꞌ Liꞌ gdauꞌ ziꞌtuꞌ atiꞌ gluꞌtuꞌ Liꞌ lidxtuꞌ? ¿Batx byadzj le gacuꞌ atiꞌ bugácutuꞌ Liꞌ le rácutuꞌ? 39 ¿Batx bléꞌituꞌ Liꞌ güiꞌinuꞌ o gyuꞌu lidx guia atiꞌ duyutuꞌ Liꞌ?” 40 Ubiꞌa didzaꞌ nedaꞌ, bönniꞌ uná bëꞌ, gyëpaꞌ lequëꞌ: “Le nactë rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, le benliꞌ cni queëꞌ nu bönniꞌ bö́chaꞌadauꞌ ni, zal‑laꞌ naquëꞌ bönniꞌ caꞌz, quiaꞌ nédaꞌczaꞌ benliꞌ caꞌ.”
41 ’Niꞌr gyëpaꞌ nup nacuáꞌ cuit lëꞌa yögl, gniaꞌ: “Gul‑cuít ga zoaꞌ, lbiꞌiliꞌ naꞌ nabágaꞌliꞌ zxguiaꞌ, tsajtsazliꞌ lu guiꞌ cutu ul, lë naꞌ bupë́ꞌë Dios qui tuꞌ xöhuiꞌ len quegac gbaz daꞌgac lei. 42 Cni gac queëliꞌ le gdunaꞌ, atiꞌ cutu bennliꞌ le gahuaꞌ. Gbidxaꞌ nis, atiꞌ cutu bennliꞌ le guiꞌjaꞌ. 43 Gucaꞌ ca bönniꞌ rda ziꞌtuꞌ, atiꞌ cutu gluꞌliꞌ nedaꞌ lidxliꞌ. Byadzj le gacuaꞌ, atiꞌ cutu bugáculiꞌ nedaꞌ le ráculiꞌ. Güiꞌidaꞌ lencaꞌ gyuꞌa lidx guia, atiꞌ cutu duyuliꞌ nedaꞌ.” 44 Niꞌr laꞌná caꞌ nup naꞌ, lë nedaꞌ: “Xan, ¿batx bléꞌituꞌ Liꞌ gdunuꞌ, o gbidxuꞌ, o gucuꞌ ca bönniꞌ rda ziꞌtuꞌ, o byadzj le gacuꞌ, o güiꞌinuꞌ, o gyuꞌu lidx guia, atiꞌ cutu gúclentuꞌ Liꞌ?” 45 Niꞌr ubiꞌa didzaꞌ nedaꞌ, bönniꞌ uná bëꞌ, gyëpaꞌ lequëꞌ: “Le nactë rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, le cutu bi benliꞌ qui tu nu nutsaꞌ ladj nup nacuáꞌ ni, zal‑laꞌ nac caꞌz nu naꞌ, cutu bi benliꞌ quiaꞌ nedaꞌ.” 46 Niꞌr bunách tuaꞌdöꞌ naꞌ laꞌ tsajtsázgactë ga niꞌ laꞌzacaꞌ laꞌguiꞌitecz, san bunách tsahuiꞌ niꞌ gataꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán gdu quegac.