8
Gyijëꞌ Jesús ga nac lu Guiꞌa Ga Röꞌgac Yag Olivo.
Ngul naguitsjnu zxba qui yöl‑laꞌ nutság naꞌ
Catiꞌ zaꞌ reníꞌ budxinëꞌ Jesús raꞌ gdauꞌ, atiꞌ guladxín ga zoëꞌ yúguꞌtë bunách. Gröꞌë niꞌ Jesús, rusëdnëꞌ lequëꞌ. Niꞌr duchëꞌquëꞌ‑nu ga zoëꞌ Jesús ngul, bönniꞌ gdauꞌ tuꞌsëdi len yuguꞌ bönniꞌ gdauꞌ fariseo, guladzölnëꞌ‑nu niꞌ rguitsjnu zxba qui yöl‑laꞌ nutság naꞌ. Guluschinëꞌ‑nu laugac bunách naꞌ tuꞌzë́ naggac Jesús, atiꞌ tëꞌ Lëꞌ:
―Bönniꞌ Usëdi, ngul ni gzxöntuꞌ‑nu niꞌ runnu dul‑laꞌ rguitsjnu zxba qui yöl‑laꞌ nutság naꞌ. Lu zxba queëꞌ Moisés, gna béꞌinëꞌ netuꞌ uládxiꞌtuꞌ‑nu guiöj ngul runnu cni, gatnu. ¿Nazxga Liꞌ, nacx rnauꞌ?
Cni gulanë́ꞌ quië laꞌzíꞌ bëꞌë Jesús quië laꞌzáquiꞌnëꞌ luquíëꞌ Lëꞌ. Niꞌr byechuëꞌ Jesús, ruyúëꞌ lyu len ruzujëꞌ lyu naꞌ len xbönniꞌ nëꞌë. Catiꞌ gulanábtsquinëꞌ Lëꞌ, niꞌr buzuinëꞌ Jesús len rëꞌ lequëꞌ:
―Nul‑liꞌ cununliꞌ dul‑laꞌ su lauliꞌ uládxiꞌliꞌ‑nu guiöj.
Leyúbl byechuëꞌ Jesús, ruyúëꞌ lyu len bguel‑lëꞌë ruzujëꞌ leyúbl lyu naꞌ. Catiꞌ gulayönnëꞌ didzaꞌ ni, guluxö́s lequëꞌ ládxiꞌdauꞌquëꞌ, atiꞌ gularujëꞌ tu tuëꞌ, gulazú lauquëꞌ bönniꞌ gulr ga bdxintë bönniꞌ cuidiꞌ. Nagaꞌnëꞌ niꞌ Jesús, dzagnu Lëꞌ ngul naꞌ zoanu gatsj lahuiꞌl nup naꞌ tuꞌzë́ naggac Lëꞌ. 10 Niꞌr buzuinëꞌ leyúbl Jesús, len nutu nu bléꞌinëꞌ nu ruquí lënu, san tuznu ngul naꞌ, atiꞌ rëꞌ‑nu:
―Ngul, ¿gazx nacuáꞌ nup naꞌ guluquí liꞌ? ¿Naruꞌ cutu zoa nu bönniꞌ rchuguëꞌ quiuꞌ?
11 Lënu rnanu:
―Nutu nucz, Xan.
Niꞌr Jesús rëꞌ‑nu:
―Lëzcaꞌ nedaꞌ, cutu rchugaꞌ quiuꞌ. Böaj lidxuꞌ, len cutur gunuꞌ dul‑laꞌ.
Naquëꞌ Jesús yeníꞌ quegac bunách yödzlyú
12 Leyúbl bë́ꞌlenëꞌ lequëꞌ didzaꞌ Jesús, rnëꞌ:
―Nedaꞌ nacaꞌ yeníꞌ quegac bunách yödzlyú. Nu bönniꞌ záꞌlenëꞌ nedaꞌ, cutu tëꞌ ga chul xöhuiꞌ san soalen bönniꞌ naꞌ yeníꞌ uluíꞌi lëꞌ nac gataꞌ yöl‑laꞌ naꞌbán gdu queëꞌ.
13 Niꞌr tëꞌ Lëꞌ bönniꞌ gdauꞌ fariseo, taꞌnë́ꞌ:
―Liꞌ runuꞌ lnaꞌ lau qui laꞌ cuinzuꞌ. Cutu nac lsacaꞌ le runuꞌ lnaꞌ lau. Daduz nac.
14 Bubiꞌë didzaꞌ Jesús, rëꞌ lequëꞌ:
―Zal‑laꞌ runaꞌ lnaꞌ lau qui laꞌ cuinzaꞌ, gdutë li nac le runaꞌ lnaꞌ lau, le nözdaꞌ ga brujaꞌ len ga tsijaꞌ, san lbiꞌiliꞌ cutu nö́ziliꞌ gazx zaꞌa len clëg gazx tsijaꞌ. 15 Lbiꞌiliꞌ rbequi xbeyliꞌ ca le tac yödzlyú ni, san nedaꞌ, racz quiaꞌ nutu nu bönniꞌ cutu rbequi xbeydaꞌ lëꞌ. 16 Laꞌnaruꞌ cuequi xbeydaꞌ, ca nacz cuequi xbeydaꞌ, le clëg nedaꞌz cuequi xbeydaꞌ, san gunëꞌ nedaꞌ tsazxö́n Xuzaꞌ nasölëꞌë nedaꞌ. 17 Lëzcaꞌ cni lu zxba queëꞌ Moisés nayúj lu guich le rna: “Le tunëꞌ lnaꞌ lau chopëꞌ bönniꞌ, gdutë li nac.” 18 Nedaꞌ runaꞌ lnaꞌ lau qui laꞌ cuinzaꞌ, atiꞌ Xuzaꞌ nasölëꞌë nedaꞌ, runëꞌ caꞌ lnaꞌ lau quiaꞌ.
19 Niꞌr gulanabnëꞌ Lëꞌ bönniꞌ gdauꞌ fariseo naꞌ, taꞌnë́ꞌ:
―¿Gazx zoatsëꞌ Xuzuꞌ?
Bubiꞌë didzaꞌ Jesús, rëꞌ lequëꞌ:
―Cutu núnbëꞌliꞌ nedaꞌ, len cutu núnbëꞌliꞌ‑nëꞌ Xuzaꞌ. Laꞌnaruꞌ núnbëꞌliꞌ nedaꞌ, lëzcaꞌ Xuzaꞌ gúnbëꞌliꞌ‑nëꞌ.
20 Yuguꞌ didzaꞌ ni bëꞌë Jesús catiꞌ niꞌ zoëꞌ rusëdnëꞌ bunách nchil gdauꞌ, ga naꞌ nacuáꞌ guiꞌn gap taꞌguꞌë gun qui gdauꞌ, san nutu nu gzxön Lëꞌ, le cutu rdxini dza queëꞌ tsuꞌë lu naꞌquëꞌ.
Rnëꞌ Jesús: “Ga tsijaꞌ nedaꞌ, cutu gac guidliꞌ”
21 Leyúbl rëꞌ lequëꞌ Jesús, rnëꞌ:
―Uzáꞌa yödzlyú ni, atiꞌ uguiljliꞌ nu uslá lbiꞌiliꞌ, san ugáꞌn dul‑laꞌ nabágaꞌliꞌ, gatliꞌ. Ga tsijaꞌ nedaꞌ, cutu gac guidliꞌ.
22 Niꞌr gluꞌë didzaꞌ bönniꞌ judío uná bëꞌ, taꞌnë́ꞌ:
―¿Naruꞌ gdödi cuinëꞌ? Rnëꞌ: “Ga tsijaꞌ nedaꞌ, lbiꞌiliꞌ cutu gac guidliꞌ.”
23 Jesús rëꞌ lequëꞌ:
―Lbiꞌiliꞌ nacliꞌ qui luyú dë dxiꞌl ni, san nedaꞌ zaꞌa yehuaꞌ yubá xtsaꞌ. Lbiꞌiliꞌ nacliꞌ bunách yödzlyú ni, san nedaꞌ cutu nacaꞌ bönniꞌ yödzlyú ni. 24 Qui lë ni naꞌ gudxaꞌ lbiꞌiliꞌ: “Ugáꞌn dul‑laꞌ nabágaꞌliꞌ, gatliꞌ.” Chquiꞌ cutu tséjlëꞌliꞌ nacczaꞌ Nu uslá, ugáꞌn dul‑laꞌ nabágaꞌliꞌ, gatliꞌ.
25 Niꞌr gulanabnëꞌ Lëꞌ, taꞌnë́ꞌ:
―¿Nuzxa caz nacuꞌ?
Jesús rëꞌ lequëꞌ:
―Nacaꞌ laꞌ leyz ca naꞌ chgudxaꞌ lbiꞌiliꞌ dza niꞌtë. 26 Zian le ral‑laꞌ gyëpaꞌ lbiꞌiliꞌ len cuequi xbeydaꞌ le nac queëliꞌ. Didzaꞌ gdutë li ruꞌë Xuzaꞌ nasölëꞌë nedaꞌ, atiꞌ didzaꞌ byöndaꞌ ruꞌë Lëꞌ, ruíꞌlenaꞌ bunách yödzlyú ni didzaꞌ.
27 Cutu gulayéjniꞌnëꞌ ruíꞌlenëꞌ lequëꞌ didzaꞌ ca nac queëꞌ Dios Xuz. 28 Qui lë ni naꞌ Jesús rëꞌ lequëꞌ:
―Catiꞌ gdxin dza uchisliꞌ nedaꞌ, Bönniꞌ Nuhuöaquëꞌ Gdu Bunách, gdö́diliꞌ nedaꞌ, niꞌr gáquibeꞌiliꞌ nacczaꞌ Nu ruslá, len cutu bi runaꞌ racz quiaꞌ, san ca naꞌ buluiꞌinëꞌ nedaꞌ Xuzaꞌ, caꞌ ruꞌa didzaꞌ. 29 Zóalenëꞌ nedaꞌ Xuzaꞌ nasölëꞌë nedaꞌ. Cutu nucaꞌnëꞌ nedaꞌ tuzaꞌ Xuzaꞌ, le rúnteczaꞌ le rdzag ladxëꞌë Lëꞌ.
30 Catiꞌ bëꞌë didzaꞌ ni Jesús, gulayejlëꞌë Lëꞌ bönniꞌ zian.
Nup nacgac zxiꞌnëꞌ Dios, len nup nadzungac lu naꞌ dul‑laꞌ
31 Niꞌr Jesús gudxëꞌ bönniꞌ judío naꞌ taꞌyejlëꞌë Lëꞌ, rnëꞌ:
―Chquiꞌ gúnteczliꞌ ca rna xtidzaꞌa, gacliꞌ gdu bönniꞌ usë́d quiaꞌ. 32 Gúnbëꞌliꞌ le nac gdutë li atiꞌ usán lbiꞌiliꞌ le nac gdutë li naꞌ.
33 Gulubiꞌë didzaꞌ, tëꞌ Lëꞌ:
―Zxiꞌn xsoëꞌ Abraham nactuꞌ, len nutu nu ben netuꞌ bönniꞌ nadáꞌugac. ¿Atiꞌ rnatsuꞌ: “Usán lbiꞌiliꞌ”?
34 Jesús rëꞌ lequëꞌ:
―Le nactë rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Yúguꞌtë nup tun dul‑laꞌ, nadzungac lu naꞌ dul‑laꞌ. 35 Cutu ugaꞌntecz lidxëꞌ xan yuꞌu nu nac bönniꞌ nadaꞌu, san nu nac zxiꞌnëꞌ xan yuꞌu naꞌ rugaꞌntecz lidx nu naꞌ nac xan yuꞌu. 36 Cni nac, chquiꞌ usán lbiꞌiliꞌ Nu naꞌ nac Zxiꞌnëꞌ Dios, le nactë ulaliꞌ. 37 Nözdaꞌ nacliꞌ zxiꞌn xsoëꞌ Abraham, san rzu rböꞌliꞌ gdö́diliꞌ nedaꞌ, le cunazíꞌ lu naꞌliꞌ xtidzaꞌa. 38 Nedaꞌ ruꞌa didzaꞌ ca nac le bléꞌidaꞌ ga naꞌ zoëꞌ Xuzaꞌ, san lbiꞌiliꞌ runliꞌ le byö́niliꞌ ga zoa xuzczliꞌ.
39 Gulubiꞌë didzaꞌ, tëꞌ Lëꞌ:
―Abraham naquëꞌ xuztuꞌ.
Niꞌr Jesús rëꞌ lequëꞌ:
―Laꞌnaruꞌ nacliꞌ gdu zxiꞌn xsoëꞌ Abraham, gunliꞌ ca naꞌ benëꞌ Abraham. 40 Naꞌa, rzu rböꞌliꞌ gdö́diliꞌ nedaꞌ, zal‑laꞌ ruíꞌlenaꞌ lbiꞌiliꞌ didzaꞌ gdutë li, didzaꞌ naꞌ byöndaꞌ bëꞌë Dios. Cutu benëꞌ cni Abraham. 41 Lbiꞌiliꞌ runliꞌ ca run xuzczliꞌ.
Niꞌr tëꞌ Lëꞌ:
―Netuꞌ cutu caꞌ nactuꞌ biꞌi lagu. Tuzëꞌ Dios naquëꞌ Xuztuꞌ.
42 Niꞌr Jesús rëꞌ lequëꞌ:
―Laꞌnaruꞌ naquëꞌ Dios gdu Xuzliꞌ, huadxiꞌiliꞌ nedaꞌ, le brujaꞌ nedaꞌ ga zoëꞌ Dios, bidaꞌ luyú ni, len clëg racz quiaꞌ bidaꞌ, san Dioscz bsölëꞌë nedaꞌ. 43 ¿Bizx quië cutu gac tséjniꞌliꞌ didzaꞌ ruꞌa? Nac le curë́ꞌniliꞌ uzë́ nagliꞌ xtidzaꞌa. 44 Xuzczliꞌ nac tuꞌ xöhuiꞌ. Náquiliꞌ qui tuꞌ xöhuiꞌ len rë́ꞌniliꞌ gunliꞌ le rzë ladxiꞌ xuzliꞌ naꞌ. Dza niꞌtë nac gdödi bunách tuꞌ xöhuiꞌ len cutu nazíꞌ lu nëꞌi le nac gdutë li, le cutu caꞌ ruiꞌ didzaꞌ gdutë li. Catiꞌ rziꞌ yëꞌ tuꞌ xöhuiꞌ, ca naccz ruiꞌ didzaꞌ, le nac nu rziꞌ yëꞌ, len nac ca xuzgaccz nup taꞌzíꞌ yëꞌ. 45 Le ruꞌa nedaꞌ didzaꞌ gdutë li cutu réjlëꞌliꞌ nedaꞌ. 46 ¿Núzxal‑liꞌ gac uspágaꞌliꞌ nedaꞌ dul‑laꞌ? Chquiꞌ ruꞌa didzaꞌ gdutë li, ¿bizx quië cutu réjlëꞌliꞌ nedaꞌ? 47 Nu nac queëꞌ Dios, ruzë́ nag xtidzëꞌë Dios, san lbiꞌiliꞌ, le cunacliꞌ queëꞌ Dios, cutu ruzë́ nagliꞌ xtidzëꞌë.
Cristo zoaczëꞌ zíꞌatël ca Abraham
48 Niꞌr gulubiꞌë didzaꞌ bönniꞌ judío, tëꞌ Jesús:
―Catëz gnatuꞌ catiꞌ gnatuꞌ nacuꞌ bönniꞌ Samaria, atiꞌ dzag Liꞌ tuꞌ xöhuiꞌ.
49 Bubiꞌë didzaꞌ Jesús, rëꞌ lequëꞌ:
―Cutu dzag nedaꞌ tuꞌ xöhuiꞌ. Nedaꞌ runaꞌ Xuzaꞌ ba laꞌn, atiꞌ lbiꞌiliꞌ ruzoaliꞌ nedaꞌ tslaꞌl. 50 Cutu runaꞌ zxön cuinaꞌ. Zoa Nu run zxön nedaꞌ, atiꞌ Lëꞌ rbequi xbeynëꞌ rëꞌu. 51 Le nactë rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Nu bönniꞌ siꞌ lu nëꞌë xtidzaꞌa, cutu caꞌ gatiëꞌ bönniꞌ naꞌ.
52 Niꞌr tëꞌ Lëꞌ bönniꞌ judío naꞌ, taꞌnë́ꞌ:
―Naꞌa ráquibeꞌituꞌ dzag Liꞌ tuꞌ xöhuiꞌ. Abraham gutiëꞌ, atiꞌ glatiëꞌ caꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, san Liꞌ rnauꞌ: “Nu bönniꞌ siꞌ lu nëꞌë xtidzaꞌa, cutu caꞌ gatiëꞌ bönniꞌ naꞌ.” 53 ¿Naruꞌ náctërtsuꞌ Liꞌ blau ca xuzruꞌ Abraham? Gutiëꞌ lëꞌ atiꞌ glatiëꞌ caꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. ¿Núzxatër run cuinuꞌ?
54 Bubiꞌë didzaꞌ Jesús, rëꞌ lequëꞌ:
―Chquiꞌ nedaꞌ gunaꞌ zxön cuinaꞌ, yöl‑laꞌ zxön naꞌ cutu bi gac. Xuzaꞌ runëꞌ nedaꞌ zxön, atiꞌ lbiꞌiliꞌ rnaliꞌ naquëꞌ Dios queëliꞌ. 55 Lbiꞌiliꞌ cutu núnbëꞌliꞌ‑nëꞌ Dios Xuz, san nedaꞌ núnbëꞌa‑nëꞌ. Laꞌnaruꞌ gniaꞌ: Cutu núnbëꞌa‑nëꞌ, gacaꞌ nu rziꞌ yëꞌ ca naꞌ nacliꞌ lbiꞌiliꞌ, rziꞌ yëꞌliꞌ. Naꞌa, le nactë núnbëꞌa‑nëꞌ len nazíꞌ lu naꞌa xtidzëꞌë. 56 Xuzliꞌ Abraham budzijnëꞌ le ral‑laꞌ gléꞌinëꞌ dza soaꞌ yödzlyú ni, len zal‑laꞌ gutiëꞌ dza niꞌtë, bléꞌinëꞌ lei, len budzíjtsquinëꞌ.
57 Niꞌr tëꞌ Jesús bönniꞌ judío naꞌ, taꞌnë́ꞌ:
―Cutu yuiꞌnuꞌ chiʉ́n iz. ¿Naruꞌ bléꞌitsanuꞌ Abraham?
58 Jesús rëꞌ lequëꞌ:
―Le nactë rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Zíꞌatël ca soëꞌ Abraham, nedaꞌ zoaczaꞌ.
59 Niꞌr gulaguel‑lëꞌë guiöj luladxëꞌ Jesús, san Lëꞌ bunittë cuinëꞌ, burujëꞌ löꞌa gdauꞌ naꞌ. Gdödëꞌ gatsj lahuiꞌl ga naꞌ nacuꞌë, zhuöjëꞌ.