8
Uriyeca Jesuse tucu bene enu seca elichia nú lee lepra
(Mr. 1:40-45, Lc. 5:12-16)
Chenu ulaca Jesuse equie tucu dañi, huaxi bee bene uyanala liꞌinu. Nu che uyabica tucu bene enu seca elichia nú lee lepra lunu, che utsu lliquii lunu nu uni lunu:
―Detá, tunu chiuꞌu arquiꞌlu, nuꞌ beyaꞌ riyecalu liꞌá.
Chequie uricuꞌ Jesuse yanu equie niyu zeꞌe nu uninu:
―Chiuꞌu arquia uyecaꞌ nee.
Chenu uni Jesuse scua, hora zeꞌe uyecaꞌ bene zeꞌe nu lecaꞌ xi nalla. Chequie uni Jesuse lulla:
―Uzuꞌcuꞌ diaca nú nia lulu, la ixiuleꞌelu lu niꞌtucu bee bene nú uyecaꞌlaꞌlu. Uquia lubeꞌtsia liꞌilu lu uleꞌya, nu uyaꞌ uꞌna lu Diose tucu nú unibiyaꞌ leyꞌ Moisés, para nú lañiꞌ bee uleꞌya nú uyecaꞌlu.
Uriyeca Jesuse mosoꞌ capitán Roma
(Lc. 7:1-10)
Hora nú nzechuꞌu Jesuse eyeche Capernaum, uriña tucu capitán Roma lunu nu uzequiella lunu, nu unilla lunu:
―Detá, mosoa nuxu nia riti nu lecaꞌ modo tsulii, chiquiꞌ nehuana secai nú ritii.
Nu uninu lu capitán:
―Liꞌá nzeriyecalla.
Chequie uni capitán zeꞌe lunu:
―Detá, la yala nú chuꞌulu nia. Pero uniꞌtsia tucu bedichiaꞌ desde caꞌa para nú yecaꞌ mosoa, xne leꞌca sucua nú rni bee bene enu rnibiyaꞌ lua, nu leꞌca rluꞌcua nú rnibiyaꞌa lubee sundado. Chenu nia lu tucu beei nú cha nzeꞌe elu cha nzeꞌe chu nza nzeꞌe che, nu chenu nia lu stucui nú yeꞌta nzeꞌe lua chu nzeꞌta nzeꞌe che, nu chenu rnibiyaꞌa lu mosoa nú xi riꞌi nzeꞌe, rriꞌi nzeꞌene.
10 Chenu ubeneꞌ Jesuse nú uni capitán zeꞌe scua, chiquiꞌ uyanu arquiꞌnu nu uninu lubee bene enu nzenala liꞌinu:
―Liꞌá nia luhua nú niꞌ luye bee eyeche Israel lascaꞌ chechuꞌa niꞌ tucu bene Israel enu chiquiꞌ nzeli arquiꞌ Diose tucu nú nzeli arquiꞌ benequieꞌ Diose. 11 Liꞌá nia luhua nú huaxi bee bene diqui lu iliulabe, yala cuaꞌanu Abraham, cuna Isaac cuna Jacob liñibe elurnibiyaꞌ Diose. 12 Pero bee bene Israel enu necadichiaꞌ nú riala nú chuꞌu liñibe elurnibiyaꞌ Diose liꞌibeei riala chue beei eliꞌyaꞌ elu natsacabe, nu zeꞌe unaꞌbeei cuna nú acuxaꞌ laya beei.
13 Chequie uni Jesuse lu capitán zeꞌe:
―Uquia niꞌlu, nu aca tucu nú uchili arquiꞌlu.
Nu hora zeꞌe uyecaꞌ mosoꞌ capitán zeꞌe.
Uriꞌiyeca Jesuse suegraꞌ Pedro
(Mr. 1:29-31; Lc. 4:38-39)
14 Chenu uya Jesuse niꞌ Pedro, ulañiꞌnu nú nchiucuꞌ suegraꞌ Pedro lu luna seca xle. 15 Che unaꞌtsenu yalla, nu chu uchiuꞌu xle nú secalla, che uzetella nu udeteꞌlla nú udacu beella.
Uriyeca Jesuse huaxi bee bene enu riti
(Mr. 1:32-34; Lc. 4:40-41)
16 Chenu uyuꞌu rulaꞌ, uriñayu bee bene huaxi bee bene enu nuꞌ benechiquiꞌ arquiꞌ lu Jesuse, nu cuna tucu bedichiaꞌ uluanu benechiquiꞌ arquiꞌbeella, nu leꞌca uriyecanu ye bee bene enu riti. 17 Scua unga para nú uyalu tucu nú uni profeta Isaías chenu unilla: “Liꞌinu uyucunu elichia nú seꞌcaꞌahua nu unguyaꞌnu nú nehuana seꞌcaꞌahua.”
Bee bene enu niarquiꞌ nú chequiee Jesuse
(Lc. 9:57-62)
18 Chenu ulañiꞌ Jesuse nú huaxi bee bene rriña lunu, che unibiyaꞌnu lubee beneꞌnu nú detenunu beella stucu chu ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe. 19 Nu che uyabica tucu ulaxcuela enu reca leyꞌ Moises lunu, nu unilla lunu:
―Maestro, niarquia nú nzelanala liꞌilu catse elu nzalu.
20 Che uni Jesuse lulla:
―Bee betsa rluꞌcu beeí iliuꞌu nú neca niꞌi beeí, nu bee iñi rluꞌcu beeí exliaꞌtseꞌ beeí. Pero liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose niꞌ elu quienchiñaꞌa equiea la lucua.
21 Nu stucu beneꞌnu enu nzenala liꞌinu uni lunu:
―Detá, uzela nú biꞌya paa hasta nú atinu.
22 Pero uni Jesuse lu bene zeꞌe:
―Utequie liꞌá, nu uzela nú bee bene enu la niarquiꞌ yeꞌtanala liꞌá, cachiꞌ bee nzeꞌe paꞌlu chenu atilla.
Uzucuꞌ bii cuna inzatuꞌ nú uni Jesuse
(Mr. 4:35-41; Lc. 8:22-25)
23 Chequie uyuꞌu Jesuse liñi barco cuna bee beneꞌnu, 24 nu diquila nú rdete beella lu inzatuꞌ zeꞌe, uquixie unga tucu bii juerte nu uyuꞌu inza liñi barco. Pero raꞌtse Jesuse nuxu liñi barco zeꞌe. 25 Che uya cuaꞌñi bee beneꞌnu liꞌinu nu uni beella lunu:
―¡Detá, utsilaꞌa liaꞌahua! ¡Xne nze chatseꞌlaꞌahua lu inza!
26 Che ucuaquinu lubeella:
―¿Xiquie nú chiquiꞌ xiquihua? ¡Xinu lleꞌnatsia nzeli arquiꞌhua liꞌá!
Chequie uzetenu nu unibiyaꞌnu nú acaxe bii cuna inzatuꞌ nu hora zeꞌe ungaxeli ye bee nucuaꞌ 27 Nu chiquiꞌ uyanu arquiꞌ bee beneꞌnu nú unibeella lu saꞌ beella:
―¿Ti neca benequieꞌ?, nú hasta bii cuna inzatuꞌ sucuꞌ nú rni nucuaꞌ.
Uhua Jesuse bee benechiquiꞌ arquiꞌ tucu bene Gadara
(Mr. 5:1-20; Lc. 8:26-39)
28 Chenu uriña Jesuse stucu chu inzatuꞌ lu iliuꞌ bee bene Gadara, che chiucu bee niyu enu seca ichiaꞌ benechiquiꞌ uchiuꞌu beei liñi pandiuñi nu uriña beei lunu. Nu rucu beei chiquiꞌ nelachi beei, nu hasta nú lecati dete inziu elu nucuaꞌa beei. 29 Nu juerte urixialibeei nú unibeei:
―¿Xinu riꞌchialu liꞌiru Jesuse Lliꞌñi Diose? ¿Xieꞌ uriñalu caꞌa para nú riꞌilu nú zecaru castiyaꞌru chenu lascaꞌ riña tiembu nú acane scua la?
30 Axu enza zeꞌe nucuaꞌa huaxi bee cuchi racu, 31 chequie uziquie bee benechiquiꞌ zeꞌe lu Jesuse nú unibeei lunu:
―Tunu hualu liꞌiru arquiꞌ bee benequieꞌ, alaꞌ zelalu nú chuꞌuru arquiꞌ bee cuchi cuaꞌ.
32 Che uni Jesuse lubeei:
―Uyuꞌuhua che.
Chequie uchiuꞌu bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene zeꞌe nu uyuꞌu beei arquiꞌ bee cuchi zeꞌe. Che ye bee cuchi zeꞌe uyecaxuꞌu beeí nu utsundiqui beeí ruꞌu beꞌe hasta lu inzatuꞌ, nu zeꞌe unguti beeí.
33 Nu bee bene enu rriucu bee cuchi zeꞌe, nzexuꞌu beei, nu chenu uriña beei eyeche zeꞌe udixiuleꞌe beei lubee bene ye nú unga zeꞌe, cuna lunú ulleꞌca bee bene enu uyuꞌu benechiquiꞌ arquiꞌ. 34 Chequie uchiuꞌu ye bee bene eyeche zeꞌe uya elu nzu Jesuse, nu chenu ulañiꞌ beei liꞌinu, uziquie beei lunu nú chiuꞌunu lu iliu zeꞌe.