25
Ejempluꞌ chiꞌi bee unaꞌa eꞌneꞌ
’Leꞌca uni Jesuse stucu ejemplu lubee beneꞌnu: Para nú chuꞌu bene liñibe elurnibiyaꞌ Diose, huaxi bee bene zeca tucu nú ulleꞌca chiꞌi bee unaꞌa eꞌneꞌ enu nuyaꞌ quinqué nzetsuquiee novio. Ayuꞌ beenchu lá riꞌi elliebacuꞌ xi rquiꞌña nu sayuꞌ beenchu uriꞌi elliebacuꞌ xi quiꞌñia. Bee enu lá riꞌi elliebacuꞌ xi quiꞌña, unguyaꞌtsia beenchu quinquéꞌ beenchu pero né uyaꞌlá beenchu aceite para nú chuꞌulá liñi quinquéꞌ beenchu, pero sayuꞌ bee enu uriꞌi elliebacuꞌ nú xi quiꞌña, unguyaꞌ beenchu quinquéꞌ beenchu nu leꞌca unguyaꞌlá beenchu aceite para nú chuꞌulá liñi quinquéꞌ beenchu. Nu lunú rleꞌe nú riña novio, unaꞌtse calaꞌ ye beenchu, nu udaꞌtse beenchu. Nu che tucu ulelaꞌ rulaꞌ, ubene tucu chi nú juerte uni: “¡Nzeꞌtala novio; uquia chaꞌcaluhualla!” Che uzetee ye bee unaꞌa zeꞌe, nu uquixie beenchu nú utsucheꞌ beenchu quinquéꞌ beenchu. Nu sayuꞌ beenchu enu lá auyaꞌ aceite uni beenchu lu sayuꞌ saꞌbeenchu enu nuyaꞌ tsiña aceiteꞌ: “Alaꞌ chiuꞌu arquiꞌhua uliꞌquihua lleꞌna aceiteꞌhua chuꞌu liñi quinquéꞌru, xne enta yalala quinquéꞌru.” Pero bee enu nuyaꞌ tsiña aceite ucuaqui: “La chiuꞌu arquiꞌru liquiꞌrune, xne tunu liquiꞌrune la riquiꞌi niꞌ para liꞌiru nu niꞌ para liꞌihua. Nzala nú uquiahua elu riquii nu zeꞌe tsihuane tsiꞌhua aceiteꞌhua elu riquii.” 10 Pero diquila nú nze tsi beenchu aceiteꞌ beenchu, uriña novio. Che uyuꞌutsia ayuꞌ beenchu enu nucuaꞌa tsiña lu eluchia, cuna novio, nu chu uyacuꞌ ruꞌu puerta. 11 Luzeꞌelá uriña sayuꞌ bee unaꞌa zeꞌe, nu uni beenchu: “¡Detá, detá, alaꞌ uxaꞌla ruꞌu puerta chuꞌuru!” 12 Pero ucuaquilla lubeenchu: “Nia luhua nú la xaꞌlane xne la chuluahua.”
13 Chequie uni Jesuse lubee bene zeꞌe:
―Ucuaꞌa tsiñahua, xne la riꞌihua beyaꞌ xi bichia nu xi hora riña zeca Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose.
Ejempluꞌ dimi
(Lc. 19:11-27)
14 ’Leꞌca uni Jesuse stucu ejemplu lubee beneꞌnu: Elurnibiyaꞌ Diose neca xi neca nú uriꞌi tucu bene enu nza istu, pero ante nú challa ubixiaxulla bee mosoꞌlla para nú tsaꞌnalla dimiꞌlla lubeei.
15 ’Lu tucu mosoꞌ zeꞌe udeteꞌlla ayuꞌ mili, nulu stucui udeteꞌlla chiucu mili, nulu stucui udeteꞌlla tucu mili. Scua udeteꞌlla yabeei tucu nú aca cada tucua beei riꞌinu beei berexe. Cheelá nzalla istu. 16 Mosoꞌ enu uyucu ayuꞌ mili bexu, uriꞌinui dimi cuaꞌ berexe nu uriꞌi ana se sayuꞌ mili bexu mase. 17 Leꞌca scua uriꞌi mosoꞌ enu uyucu chiucu mili, uriꞌi berexe cuna dimi cuaꞌ, nu uriꞌi ana se xiucu mili mase. 18 Pero mosoꞌ enu uyucu tucu mili, uducheꞌ aꞌchiꞌi dimiꞌ patron zeꞌe liñi tucu iꞌchiu nú udaꞌñii lu yuu.
19 ’Chequie xee tiembu uya patrónꞌ bee mosoꞌ cuaꞌ, che ubenchilaꞌ zecalla nu uquixiella unacuꞌlla cuentaꞌ dimiꞌlla. 20 Nu rlutila uya mosoꞌ enu uyucu ayuꞌ mili lulla, nu udeteꞌ cuendai ayuꞌ mili bexuꞌlla nu cuna se sayuꞌ mili bexu lliꞌñine, che uni mosoꞌ zeꞌe lu patronꞌi: “Detá, liꞌilu uliquiꞌlu ayuꞌ mili bexu ya nu nguie se sayuꞌ mili bexu lliꞌñine nú uriꞌá ana dete cuenda yaalu.” 21 Che uni patronꞌi lui: “Neca nzeꞌca nú uriꞌilu, necalu tucu bene nzeꞌca. Nu uriꞌilu tucu nú necane, nu lunú uriꞌilu tucu nú necane lu lleꞌna nú uliquia lulu, nee tsaꞌnalá huaxilá nú tsaꞌna lulu. Uyuꞌu nu ñia utsu arquiꞌ cuna liꞌá.” 22 Chela uriña mosoꞌ enu uyucu chiucu mili bexu, nu uni lulla: “Detá, uliquiꞌlu chiucu mili bexu ya, nu nguie se xiucu mili bexu lliꞌñine nú uriꞌá ana dete cuenda yalu.” 23 Che uni patronꞌi lui: “Neca nzeꞌca nú uriꞌilu, necalu tucu bene nzeꞌca. Nu uriꞌilu tucu nú necane nu lunú uriꞌilu tucu nú necane lu lleꞌna nú uliquia lulu, nee tsaꞌnalá huaxilá nú tsaꞌna lulu. Uyuꞌu nu ñia utsu arquiꞌ cuna liꞌá.”
24 Pero chenu uriña mosoꞌ enu uyucu tucu mili bexu, uni lu patronꞌi: “Detá, liꞌá nediyaa nú la luꞌcu arquiꞌlu bee bene, nu riuculu ulaꞌcu elu lá riꞌilu riñaꞌ nu rriꞌilu ulaꞌcu elu lá duꞌlu nii. 25 Enzeꞌe ulliquia, nu uyaꞌa uducheꞌ aꞌchiaꞌa dimiꞌlu luyuu. Pero nguie dimiꞌlu dete cuenda nee.” 26 Che uni patronꞌi lui: “Necalu tucu mosoꞌ enu necha rriꞌi nu nebichiu. Tunu nediyaꞌlu nú riucuaꞌa ulaꞌcu nú lá riꞌá riñaꞌlu nu rriꞌá ulaꞌcu elu lá duꞌa nii, 27 ¿xiquie nú né duꞌlu dimia banco? Nu chenu benchilaꞌa ayucuaꞌa dimia cuna lliꞌñine.” 28 Che uni patron zeꞌe lubee bene enu nucuaꞌa zeꞌe: “Uxihua tucu mili bexu cuaꞌ ya benecuaꞌ, nu udeꞌteꞌhuane ya bene enu nzenela chiꞌi mili bexu. 29 Xne bene enu rluꞌculane atiꞌlaꞌ nzeꞌe huaxiláe, nu hasta nú luꞌcu sobrallae, pero bene enu lleꞌnatsia nú rluꞌcu, hasta lu lleꞌna nú rluꞌculla yetsu yalla. 30 Nu mosoꞌ enu la zibiꞌ quieꞌ, uluahuai eliꞌyaꞌ elu necabe nzu, nu zeꞌe unaꞌi nu acuxaꞌ layai.”
Chenu hualu Jesuse lu cuendaꞌ ye bee bene iliulabe
31 ’Chenu nzeꞌta zeca Bene enu uxeꞌla Diose nzeꞌtanu cuna poder nú rluꞌcunu, nu cuna ye bee ángeleꞌnu para nú zucunu lu xleta elu nibiyaꞌnu. 32 Nu ye bee bene iliulabe yeteꞌsaꞌ lunu, nu huachunu beella letasaꞌ beella, xi rriꞌi bene enu rriucu bee sanchi nú rluachulla sanchi leta bee chipa. 33 Nu bee bene enu neca bee beneꞌnu cuaꞌanu bee nzeꞌe chubeꞌnu nu bee bene enu laca bee beneꞌnu cuaꞌanu bee nzeꞌe chubecaꞌnu. 34 Che liꞌinu enu neca arre ninu lubee bene enu nucuaꞌa chubeꞌnu: “Utehua yehua bee enu uriꞌi leꞌyala Pa liñibe. Nu uyuꞌuhua liñibe elu rnibiyaꞌnu elu utsucheꞌlanu para liꞌihua desde chenu uquixie iliulabe. 35 Xne chenu uliaꞌnaa uliquiꞌhua nú udacua, nu chenu ubichia uliquiꞌhua nú ungüaꞌa, nu chenu unzea xi enze bene rene, uliquiꞌhua elu uyaꞌnaa. 36 Nu chenu lecaꞌ xucua uliquiꞌhua xucua, nu chenu unga ritia ubeꞌta biꞌyahua liꞌá, nu chenu ullutsea niꞌcuꞌ ubeꞌta biꞌyahua liꞌá.” 37 Che ni bee bene enu uriꞌi nzeꞌca zeꞌe: “Detá, ¿xunga ulañiꞌru nú uliaꞌnaꞌlu nu uliquiꞌru nú udaculu? Nu ¿xunga ulañiꞌru nú ubichiꞌlu nu uliquiru nú ungüeꞌlu? 38 Nu ¿xunga ulañiꞌru nú unzelu xi unzee bene rene, nu uliquiꞌru elu uyaꞌnalu? nu ¿xunga ulañiꞌru nú lecaꞌ xuculu, nu uliquiꞌru xuculu? 39 ¿Nu xunga ulañiꞌru nú ritilu nu ubela biꞌyaru liꞌilu?, nu ¿xunga ulañiꞌru nú netselu niꞌcuꞌ nu ubela biꞌyaru liꞌilu?” 40 Nu liꞌinu enu neca arre, cuaquinu nú ninu: “Liꞌá nia luhua nú ye nú uriꞌihua elietsa lu tucu bee benea mase nú lecati neca nzeꞌe, neca xi neca nú lua uriꞌihua elietsa.”
41 ’Che ninu lubee bene enu nucuaꞌa chubeca: “Ullunaꞌhua lua, liꞌihua enu necha uriꞌi, uquiahua lu quii nú leca xunga yala elu neca para bezeꞌlu cuna bee ángeleꞌi. 42 Xne chenu uliaꞌnaa, né liquiꞌhua nú acua, nu chenu ubichia, né liquiꞌhua xi ahuaꞌa; 43 nu chenu unzea xi enzee tucu bene rene né liquiꞌhua elu ayaꞌnaa, nu chenu lecaꞌ xucua né liquiꞌhua xucua nu chenu ungaritia, nu leꞌca ullutsea niꞌcuꞌ né yeꞌta biꞌyahua liꞌá.” 44 Chequie ni bee bene zeꞌe lunu: “Detá, ¿xunga ulañiꞌru nú uliaꞌnaꞌlu nu ubichiꞌlu, nu uya nzeelu xi enzee tucu bene rene, urre xunga ulañiꞌru nú uzecalaꞌchaꞌlu xuculu, urre ungaritilu, urre xunga ulañiꞌru nú ullutselu niꞌcuꞌ, nu ne riꞌiru elietsa lulu?” 45 Che cuaquinu lubee bene zeꞌe: “Liꞌá nia luhua, luye nú né riꞌihua para nú ariꞌihua elietsa lubee benea mase nú lecati neca nzeꞌe, leꞌca neca xi neca nú lua né riꞌihua elietsa.” 46 Nu bee bene quieꞌ chaa lu castiya nú leca xunga laxu, nu bee bene enu uriꞌi nzeꞌca luꞌcu elu nehuañi nú leca xunga laxu liñibe.