10
Ucañi Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌnu
(Mr. 3:13-19; Lc. 6:12-16)
Chequie ubixia Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌnu, nu udeteꞌnu poder lubeella para nú hua beella bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene nu riyeca beella bee bene enu rcuu catse cuerpoꞌ, cuna ye clasiaꞌ elichia nú seca beei.
Bee benequieꞌ neca lu chiꞌchiucu apóstolꞌ Jesuse:
 
Rluti,
Simón enu leꞌca lee Pedro,
nu bichilla Andrés;
nu Jacobo cuna Juan, rucu benequieꞌ neca llianaꞌ Zebedeo.
Nu leꞌca ucañinu Felipe,
Bartolomé,
Tomás cuna
Mateo enu uriꞌi cubre bee impuesto;
Jacobo llianaꞌ bene enu lee Alfeo;
nu Lebeo enu leꞌca lee Tadeo.
Nu cuna Simón enu ullutse leta tucu partido nú lee cananista;
nu Judas Iscariote enu udeteꞌ cuenda Jesuse lubee bene nú ungutinu.
Uxeꞌla Jesuse bee apóstolꞌnu chetixiuleꞌe beella stichiaꞌnu
(Mr. 6:7-13; Lc. 9:1-6)
Ante nú xeꞌla Jesuse chiꞌchiucu bee apóstolꞌnu lubee bene uninu lubeella:
―La chuehua elu nucuaꞌa bee bene enu la neca bee bene Israel niꞌ lubee eyeche lu iliu Samaria; sino que uquiahua lubee bene Israel enu la chenala inziuꞌ Diose. Uquiatixiuleꞌehua lubeella nú nzeꞌta riñala bichia nú nibiyaꞌ Diose. Riyecahua bee bene enu riti, nu riꞌihua nú huañi zeca bee bene enu unguti, riyecahua bee bene enu seca elichia nú lee lepra, huahua bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene. Tucu nú lia uliquia poder cuaꞌ luhua, leꞌca chenu riyecahua bee bene la riꞌihua cobre.
’La uyaꞌhua cobre niꞌ oro niꞌ plata. 10 Uyaꞌhua biti, nu la uyaꞌhua xucuhua nú cheꞌehua, nu la uyaꞌhua steinza lucuhua, nula uyaꞌhua xcahua, xne bee bene enu rriꞌi riñaꞌ riala nú atiꞌlla nú aculla.
11 ’Chenu riñahua tucu eyeche llene urre tucu eyeche llaꞌna, zeꞌe cuaꞌnahua niꞌi tucu bene nzeꞌca yaꞌnahua nu uyaꞌnahua zeꞌe hasta nú chiuꞌuhua eyeche zeꞌe. 12 Nu chenu chuꞌuhua liñi niꞌi bene zeꞌe, uniꞌhua Diose lubee bene enu nucuaꞌa zeꞌe. 13 Tunu bee bene liñi niꞌi zeꞌe riala nú nzuxe arquiꞌbeella, riaꞌna nú nzuxe cuaꞌ arquiꞌbeella, pero tunu lacane para liꞌibeella, benchilaꞌe cuna liꞌihua che. 14 Nu tunu la yucu arquiꞌ bee bene liꞌihua tucu eyeche urre tucu niꞌi, uchiuꞌuhua eyeche zeꞌe urre niꞌi zeꞌe, nu riꞌquihua yuubeꞌchaꞌ nú nuꞌ cuchiuꞌhua, xi neca tucu seña nulá zela beella ayeneꞌ beella bedichiaꞌ nú unihua. 15 Xne liꞌá nia luhua nu chenu hualu Diose lu cuendaꞌ yebee bene, masescaꞌla zeca bee bene eyeche cuaꞌ castiya luquela bee bene eyeche Sodoma cuna Gomorra.
Nzeꞌta nú nehuana zeca bee beneꞌ Diose
16 Leꞌca uni Jesuse lubee beneꞌnu:
―¡Biꞌyacuruhua! Liꞌá xeꞌla liꞌihua lubee bene xi neca chenu nza bee sanchi leta bee bichiuu. Enzeꞌe aca netsiñahua xi netsiña bee beꞌla nu aca lleꞌna arquiꞌhua xi neca bee paloma. 17 Ubiꞌyahua liꞌihua xne deteꞌ cuenda bee bene liꞌihua lubee usticia nu zeteꞌcheꞌ beei liꞌihua liñi bee indu. 18 Nu hasta uyaꞌ beei liꞌihua lubee gobernador nu lubee arre equie nú nzeli arquiꞌhua liꞌá, pero scua nuꞌ modo ixiuleꞌehua stichiaꞌa lubeei, nu lubee bene enu la neca bee bene Israel. 19 Nu chenu deteꞌ cuenda bee bene liꞌihua lubee usticia, la chenu arquiꞌhua xi nihua urre xa nihua lubeella; xne hora nú nihua Diose liquiꞌ bee bedichiaꞌ nú riala nihua. 20 Xne laca liꞌihua enu ni. Espíritu Santoꞌ Diose Pa liñibe neca enu liquiꞌ bedichiaꞌ nú nihua.
21 ’Enta bichia nú deteꞌ cuenda bee bene bee bichilla nú ati bee nzeꞌe, nu leꞌca deteꞌ cuenda bee paa bee enduꞌlla para nú ati beei. Nu leꞌca enta bichia nú riꞌi condra bee enduꞌ bee uzanaꞌ beei nu hasta nú deteꞌ cuenda beei liꞌibeella nú ati beella. 22 Nu chana arquiꞌ ye bee bene liꞌihua equie nú necahua bee benea. Pero bee bene enu tsutaꞌ arquiꞌ lunú nzeli arquiꞌ liꞌá diqui tiembu nú nehuañilla, tsilaꞌa Diose bee nzeꞌe. 23 Chenu riꞌi bee bene nú nehuana zecahua lu tucu eyeche equie nú necahua bee benea, uquiahua stucu eyeche, xne liꞌá nia luhua nu lascaꞌ laxu chuehua lu yebee eyeche Israel chenu riña liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose.
24 ’Niꞌ tucu bene enu seteꞌ la neca equielálla lu bene enu seteꞌ liꞌilla, nu leꞌca niꞌ tucu mosoꞌ la neca equielá lu patronꞌi. 25 Bene enu seteꞌ rquiꞌña nú aca conformella nú recalla tucu nú reca ulaxcuelaꞌlla, nu tucu mosoꞌ rquiꞌña nú aca conformei nú necai tucu nú neca patronꞌi. Nu liꞌá enu rnibiyaꞌa luhua rni bee bene nú necaa bezeꞌlu, ¿enzaláquieꞌ liꞌihua nú necahua bee benea ti ni bee bene nú necahua?
Ti rquiꞌña nú lliqui bee bene
(Lc. 12:2-9)
26 ’Enzeꞌe la lliquihua bee bene. Xne niꞌ tucu beenú aꞌchiꞌ neca la yaꞌnane scuatsia sin nú acabiyae, riña bichia nu acache bee nucuaꞌ, leꞌca niꞌ tucu beenú aꞌchi neca rriꞌi bee bene la yaꞌnane scuatsia, riña bichia nú acabiya yebee nucuaꞌ. 27 Lunú aꞌchiꞌtsia rnia luhua, uniꞌhuane lu yebee bene nu lunú rnia aꞌchi diacahua. Juerte uniꞌhuane. 28 La lliquihua bee bene enu niarquiꞌ uti liꞌihua. Pero leca modo utilla espírituꞌhua. Mejora ulliquihua Diose, xne liꞌinu rluꞌcunu poder nú nitilunu espírituꞌhua cuna cuerpoꞌhua ebila.
29 ’¿La huaxi seca bee iñi? Pero niꞌ tucu beeí la zanaꞌ beeí lu yuu tunu la zela Paꞌahua enu nzucu liñibe nú acane scua. 30 Nu liꞌihua hasta yebee ichia equiehua nebacuꞌ Diose. 31 Enzeꞌe la lliquihua. Xne mase secahua luquela nú seca huaxi bee iñi.
Bee bene enu la tsacuꞌ arquiꞌ nu neca beneꞌ Jesuse
(Lc. 12:8-9)
32 ’Titse bee bene enu ni nú neca benea lu beelá bee bene, leꞌca esquie liꞌá nia nú neca beella bee benea ante lu Diose Pa liñibe. 33 Pero bee bene enu ni nú laca bee benea lu beelá bee bene, leꞌca esquie liꞌá nia nú laca beella bee benea ante lu Diose Pa liñibe.
Rleꞌesaꞌ bee bene equie cuendaꞌ Jesucristo
(Lc. 12:51-53; 14:26-27)
34 ’La riꞌihua elliebacuꞌ nú tia uriña lu iliulabe para nú riꞌá nú aca tucunecatse bee bene lu saꞌbeei, sino equie nú chili arquiꞌ bee bene liꞌá liunu saꞌbeei. 35 Bee pa liunu cuna bee enduꞌlla, nu bee naa liunu cuna bee xinchiuꞌcu nu bee llixi liunu suegraꞌ. 36 Nu bee bene liñi tucu niꞌi leꞌcatsia liꞌibeella chana arquiꞌ saꞌ beella.
37 ’Bene enu seca paꞌ nu naꞌ masescaꞌlá luquela liꞌá, leca modo aca nzeꞌe benea, leꞌca esquie enu mase seca enduꞌ urre xinchiuꞌcu luquela liꞌá, leꞌca leca modo aca nzeꞌe benea. 38 Bee bene enu niarquiꞌ yeꞌta quie liꞌá pero la niarquiꞌ nú nehuana zeca equie cuendaꞌ liꞌá, leca modo aca bee nzeꞌe bee benea. 39 Bene enu maselá seca elunehuañi nú rluꞌculla lu iliulabe quieꞌ enta bichia nú laxu nucuaꞌ; pero bene enu ati equie cuendaꞌ liꞌá, luꞌculla elunehuañi lu Diose.
Nuꞌ xi atiꞌ bee beneꞌ Diose
(Mr. 9:41)
40 ’Bee bene enu riꞌi caso liꞌihua, rriꞌi caso bee nzeꞌe liꞌá; nu bee bene enu rriꞌi caso liꞌá leꞌca rriꞌi caso bee nzeꞌe Pa liñibe enu uxeꞌla liꞌá. 41 Leꞌca bee bene enu rriꞌi caso tucu profeta equie nú neca profeta quieꞌ enu uxeꞌla Diose, leꞌca atiꞌlla premio nú atiꞌ profeta lu Diose. Nu bene enu riꞌi caso tucu bene enu rriꞌi nzeꞌca, leꞌca iguale atiꞌlla premio nú atiꞌ bene enu rriꞌi nzeꞌca lu Diose. 42 Nu titse bee bene enu liquiꞌ masia tucu basu inza luhua lunú necahua bee benea, liꞌá nia luhua nú deteꞌ Diose premio lubee bene zeꞌe.