7
Jaꞌ liꞌ yaloj ti cꞌu xꞌelan itacꞌav ti cꞌalal inopbat smul ti Estebane xchiꞌuc ti cꞌalal imilee
―¿Mi yech li cꞌusi chal li jchiꞌiltactic liꞌi? ―xꞌutat la yuꞌun totil pale ti ánima Estebane.
Itacꞌav ti ánima Estebane:
―Jtotic moletic, jchiꞌiltactic, ta xcal avaꞌiic. Ti Riox ta vinajele oy syuꞌel, oy xojobal. Iyacꞌ sba iluc ta stojol ti jmolmucꞌtatotic Abraam ti ta más voꞌnee ti cꞌalal tey nacal ta Mesopotamiae, ti cꞌalal mu toꞌox chba nacluc ta jteclum Arane. “Locꞌan echꞌel liꞌ ta alumale, comtsano atot ameꞌ xchiꞌuc achiꞌiltac. Batan ta yan balamil ti bu chcacꞌ avile”, xꞌutat yuꞌun ti Rioxe. Jaꞌo ilocꞌ ta Caldea ti Abraame, tey ba nacluc ta Arán. Tey icham ti stote. Iꞌalbat noxtoc yuꞌun ti Rioxe ti chlocꞌ teyoꞌe. Liꞌ itaque tale. Ti Abraame muc xꞌacꞌbat jsetꞌuc yosil yuꞌun ti Rioxe. Ti bu inaquie xchꞌom noꞌox. Voꞌotic onox scꞌoplal ta xquichꞌtic li balamil liꞌi ti smomotique yuꞌun jaꞌ yech iꞌalbat yuꞌun ti Rioxe. Ti cꞌalal iꞌalbate, chꞌabal toꞌox xchꞌamal. Iꞌalbat noxtoc yuꞌun ti Rioxe ti baꞌyi chba nacluc ta yan o balamil ti smomtaque, ti tey ta smozoinatic chanib cien jabile. Tol svocolic; tsots ch-abtejic pero muc bu ta xtojeic. “Voꞌon ta xcacꞌbe castico ti muchꞌutic ta smozoinvane. Ti cꞌalal stsꞌaqui ti chanib cien jabile, ta xloqꞌuic tal scotol ti amomtaque. Liꞌ chul yichꞌicon ta muqꞌue”, xꞌutat yuꞌun ti Rioxe. Ti Abraame iꞌalbat yuꞌun ti Rioxe ti persa chichꞌic circuncisione. Yechꞌo un ti cꞌalal iꞌayan screm ti Abraame, jaꞌ ti Isaaque, ta svaxaquibal cꞌacꞌal yayanel iyacꞌbe circuncisión. Jaꞌ yech ispasulanic o. Ti cꞌalal iꞌayan screm ti Isaaque, jaꞌ ti Jacove, iyacꞌbe circuncisión uc. Ti cꞌalal iꞌayan scremotic ti Jacove, iyacꞌbe circuncisión uc, jaꞌ ti lajchavoꞌ jmucꞌtatotic ti ta más voꞌnee.
’Ti jmucꞌtatotic ti ta más voꞌnee scoj yitꞌixal yoꞌonic ti ixchonic echꞌel ta Egipto ti yitsꞌinique, jaꞌ ti Josee. Ti Josee qꞌuelbil onox yuꞌun ti Rioxe. 10 Ti jayꞌechꞌel iꞌilbajinat ti Josee, icoltaat yuꞌun ti Rioxe. Ipꞌijubtasat, yechꞌo ti lec iꞌile yuꞌun ti preserente ta Egiptoe. Itiqꞌue ta coviernoal ti Josee, ispas mantal ta sjunlej Egipto. Iscuentainbe sna noxtoc ti preserentee.
11 ’Tsꞌacal to ital tsots viꞌnal ta sjunlej Egipto xchiꞌuc liꞌ ta Canaane. Abol sba tajmec ti crixchanoetique. Ti voꞌne moletique mu xa bu ista sveꞌelic. 12 Ti Jacove iyaꞌi ti oy trigo ta Egiptoe, istac echꞌel scremotic. Jaꞌto iꞌayic o. 13 Ti cꞌalal ibatic ta xchaꞌechꞌelale, ti Josee iyacꞌ sba ta ojtiquinel. “Voꞌon Joseon ti achonicon tal liꞌ ta Egiptoe”, xut ti sbanquiltaque xchiꞌuc ti yitsꞌine. Ti preserentee jaꞌto iyojtiquinbe sbanquiltac xchiꞌuc yitsꞌin ti Josee. 14 Ti Josee istac ta iqꞌuel ti stote, jaꞌ ti Jacove. Ibat scotolic. Xchiꞌuc ti xchꞌamalique oy setenta y cinco. 15 Jaꞌ yech ibat ta Egipto ti Jacove, tey icham. Tey icham ti voꞌne moletic uque, jaꞌ ti scremotic Jacove. 16 Liꞌ tal smuquic scotol ta nailchꞌen ta Siqueme yoꞌ bu smanoj ti Abraame. Jaꞌ ti ismanbe ti scremotic Amor ta Siqueme.
17 ’Ti cꞌalal poꞌot xaꞌox xichꞌ yosilic ti moletique ti albil onox yuꞌun Riox ti Abraame, pꞌolemic xaꞌox tajmec ta Egiptoe. 18 Tsꞌacal to iꞌoch achꞌ preserente ta Egiptoe pero muc xa xꞌojtiquine ti Josee. 19 Ti achꞌ preserentee iloꞌlovan. Iꞌilbajinatic tajmec ti voꞌne moletique. Ti preserentee isloqꞌues mantal ti acꞌu jipbatuc ta ucꞌum acꞌu chamuc scotol yunencremic ti voꞌne moletique. Ti xꞌelan iyal ti preserentee, yuꞌun mu scꞌan ti ta xpꞌol ti voꞌne moletique. 20 Ti cꞌalal yech sloqꞌuesoj mantal ti preserentee, jaꞌo iꞌayan ti Moisese. Lec iꞌile yuꞌun Riox ti Moisese. Oxib u tey ta sna ti stot smeꞌe. 21 Cꞌalal isloqꞌuesic ti acꞌu chamuque, itae yuꞌun stseb ti preserentee. Istsꞌites, ispꞌis ta yol. 22 Ti Moisese ipꞌijub chac cꞌu chaꞌal ti jꞌegiptoetique. Lec snaꞌ xcꞌopoj, lec snaꞌ cꞌu spasel.
23 ’Ti cꞌalal oy xa chaꞌvinic sjabilal ti Moisese, tscꞌan chba svulaꞌan ti xchiꞌiltaque, jaꞌ ti voꞌne moletique. 24 Ti cꞌalal ibate, iyil ti imajbat jun xchiꞌil yuꞌun jun jꞌegiptoe. Ti Moisese ismil ti jꞌegiptoe, jaꞌ ispoj ti xchiꞌile. 25 Ti Moisese isnop ti snaꞌoj xa xchiꞌiltac ti jaꞌ stꞌujoj Riox ta xloqꞌuesvan ta mozoile, pero mu snaꞌic. 26 Ta yocꞌomal noxtoc ti Moisese iyil ti chut sbaic chaꞌvoꞌ xchiꞌiltaque, ba spajes. “¿Cꞌu yuꞌun ti chamaj abaique yuꞌun achiꞌil abaic?” xut. 27 Ijavcꞌunat ox yuꞌun ti muchꞌu isliques cꞌope. “¿Muchꞌu layacꞌbe avabtel? Maꞌuc preserenteot. Maꞌuc jmeltsanejcꞌopot. 28 ¿Miꞌn avoꞌonuc amilon avaꞌi chac cꞌu chaꞌal amil ti jun jꞌegipto voljee?” xꞌutat. 29 Cꞌalal iyaꞌi ti Moisese ti vinajem xa ti imilvane, ijatav. Tey tal nacluc ta Madián. Tey isaꞌ yajnil, tey iꞌayan chaꞌvoꞌ screm.
30 ’Cꞌalal laj xaꞌox chaꞌvinic jabil syulel ta Madián ti Moisese, jaꞌo iyil ta xcꞌacꞌ jtecꞌ cꞌox chꞌix ta vits Sinaí ta xocol balamil. Iyil ta lebcꞌocꞌ ti Rioxe, coꞌol xchiꞌuc anjel. 31 Ti cꞌalal iyil ti mu xꞌan ti cꞌox chꞌixe, ichꞌay o yoꞌon. Inopoj echꞌel, ba sqꞌuel. Cꞌalal nopol xae, iyaꞌi icꞌopoj ti Rioxe. 32 “Voꞌon ti liyichꞌic ta mucꞌ ti amucꞌtatotac ti ta más voꞌnee, jaꞌ ti Abraame, xchiꞌuc ti Isaaque, xchiꞌuc ti Jacove”, xi. Ti Moisese xtꞌelelet xa ta xiꞌel, muc sqꞌuel. 33 “Mu xuꞌ xtal anopon xchiꞌuc laxonobe, locꞌo. 34 Quiloj ti mozoinbil lachiꞌiltac ta Egiptoe, voꞌoxuc ti jtꞌujojoxuque. Jnaꞌoj ti abol sbaic tajmeque, yechꞌo ti liyal tale yuꞌun tal jloqꞌues ta scꞌob li jꞌegiptoetique. Batic ta Egipto”, xꞌutat yuꞌun Riox ti Moisese.
35 ’Jaꞌ ti Moisese ti muc xꞌichꞌe ta mucꞌ yuꞌun ti jchiꞌiltactic ta israelale, “¿Muchꞌu layacꞌbe avabtel? Maꞌuc preserenteot, maꞌuc jmeltsanejcꞌopot”, ti xꞌutate. Ti Rioxe istac echꞌel yuꞌun jaꞌ stotic chcꞌot yuꞌun jaꞌ ta xloqꞌuesvan. Jaꞌo itaque echꞌel yuꞌun ti Rioxe ti cꞌalal iyil ta jtecꞌ cꞌox chꞌixe. 36 Jaꞌ isloqꞌues tal ta Egipto ti voꞌne moletique. Ep ta echꞌel iyacꞌ iluc slequilal syuꞌelal Riox tey ta Egiptoe. Tsꞌacal to iyacꞌ iluc slequilal syuꞌelal Riox tey ta Tsajal Nab. Chaꞌvinic jabil iyacꞌ iluc slequilal syuꞌelal Riox ta xocol balamil. 37 Jaꞌ ti Moisese ti jaꞌ yech iyalbe ti voꞌne moletique: “Ti Rioxe ta to xastꞌujbeic jun jꞌalcꞌop ta tsꞌacal. Jchiꞌiltic ta stꞌuj chac cꞌu chaꞌal li voꞌone. Xachꞌunbeic me ti cꞌusi chayalbeique”, xi onox ti Moisese. 38 Jaꞌ onox ti Moisese ti ixanav ta xocol balamil xchiꞌuc ti voꞌne moletique. Ti moletique istsob sbaic ta yoc vits Sinaí. Tey icꞌoponat noxtoc yuꞌun Riox ti Moisese. Ti cꞌalal iyaꞌi cꞌusi iꞌalbat yuꞌun ti Rioxe, iyalbe ti moletique. Jaꞌ iyalbe ti cꞌusitic tscꞌan Riox ta spasique yoꞌ xcuxiic o ta sbatel osile. Ti icaꞌitic li voꞌotic uque, jaꞌ ti istsꞌiba comel ti Moisese.
39 ’Ti voꞌne moletique muc xchꞌunic ti cꞌusi iyal ti Moisese yuꞌun ta stoy onox sbaic. Chac suticuc echꞌel ta Egipto. 40 “Meltsano cajsantoticotic”, xutic liquel ti Aarone. “Yuꞌun jaꞌ babe ta xbat cuꞌunticotic. Ti Moisese mu jnaꞌticotic cꞌusi ispas ti yilel mu sut tale, jaꞌ ti muchꞌu lisloqꞌuesoticotic tal ta Egiptoe”, xiic. 41 Yechꞌo un ismeltsanbeic slocꞌol becerro. Ismilbeic smoton. Lec iyilic ti cꞌusi ismeltsanique, iyichꞌic ta mucꞌ. 42 Yechꞌo ti icoltaatic echꞌel yuꞌun ti Rioxe, jaꞌ iꞌacꞌbat yichꞌic ta mucꞌ li cꞌusitic oy xojobal ta vinajele. Jaꞌ yech istsꞌibaic ti yajꞌalcꞌoptac Rioxe:
Jchiꞌiltactic, ti cꞌalal ixanavic tal chaꞌvinic jabil ta xocol balamil ti baꞌyi jtot jmeꞌtique,
yech noꞌox la ti iyacꞌbeic smotonin vacax xchiꞌuc chij ti Rioxe,
yuꞌun la mu sjunuluc yoꞌonic iyichꞌic ta mucꞌ.
43 Yuꞌun la iscuchic tal ti yajsantoic Moloc sbie,
istiqꞌuic la tal ta caxa.
Iyichꞌic la tal noxtoc slocꞌol cꞌanal ti jaꞌ yichꞌojic ta muqꞌue, ti Renfán sbie.
Ti cꞌusitic islocꞌtaique, jaꞌ la iyichꞌic ta mucꞌ.
Ti jaꞌ noꞌox yech chapasic uque, ta la xaloqꞌuic echꞌel liꞌ ta jlumaltique.
Chabatic la ta sjelavel jteclum Babilonia,
xi onox tsꞌibabil.
44 ’Cꞌalal teic ta xocol balamil ti voꞌne moletique, jaꞌ itun yuꞌunic ti templo nucule, jaꞌ tey icꞌoponatic yuꞌun ti Rioxe. Ti templo ispasique jaꞌ yech ispasic chac cꞌu chaꞌal iꞌacꞌbat yil yuꞌun Riox ti Moisese. 45 Ti cꞌalal iꞌiqꞌueic tal yuꞌun Josué liꞌ ta jlumaltique, iscuchic tal ti templo nucule. Pero oy toꞌox yajvaltac li osile. Ti Rioxe iyal ti acꞌu smilic scotole yuꞌun icoltavan onox. Jaꞌ yech istaic o li osile. Ti cꞌalal iꞌoch ta preserente ti Davide, jaꞌ toꞌox ta xtunilan yuꞌunic ti templo nucule. 46 Ti Davide lec iꞌile yuꞌun ti Rioxe. Iscꞌanbe ti tsvaꞌanbe stemploe. Jaꞌ ti Riox iyichꞌ ta mucꞌ ti jmucꞌtatotic Jacove. 47 Pero maꞌuc isvaꞌan ti Davide; jaꞌ xa isvaꞌan ti screme, jaꞌ ti Salomone. 48 Ti Rioxe mu xnaqui ta templo ti smeltsanoj crixchanoe yuꞌun tey ta vinajel. Jaꞌ yech iyal ti jun yajꞌalcꞌope:
49 Ti Rioxe jaꞌ la tspas mantal ta vinajel ta balamil.
¿Cꞌu la yuꞌun ti ta jvaꞌanbetic stemploe, yuꞌun la mu snaꞌ xnaqui?
50 Jaꞌ la spasoj scotol li cꞌusitic oye,
xi ti jꞌalcꞌope.
51 ’Li voꞌoxuque atoyoj abaic chac cꞌu chaꞌal ti muchꞌutic mu xichꞌ ta mucꞌ ti Rioxe. Mu xacꞌan xachꞌunic li cꞌusi chale. Scotol cꞌacꞌal chacrontainic ti Chꞌul Espíritue. Jaꞌ yech chapasic uc chac cꞌu chaꞌal ispasic ti voꞌne moletique. 52-53 Ti moletique iscrontainic scotol ti yajꞌalcꞌoptac Riox ti ta voꞌnee. Ismilic ti muchꞌutic iyal ti chtal ti muchꞌu lec yoꞌone. Cꞌalal ital ti muchꞌu lec yoꞌone, avaqꞌuic onox ta milel, voꞌoxuc ti avaꞌyojic mantaletic ti iyalic anjeletic ti ta voꞌnee, pero mu xachꞌunic ―xut la jmeltsanejcꞌopetic ti ánima Estebane.
54 Ti xꞌelan iyal ti ánima Estebane, icap o la sjolic. Xcꞌuxuxet xa la yeic yuꞌun scꞌacꞌal yoꞌonic. 55 Pero ti ánima Estebane tsatsubtasbil la yoꞌon yuꞌun ti Chꞌul Espíritue, isqꞌuel la vinajel. Iyilbe la xojobal ti Rioxe. Iyil la ti tey vaꞌal ta sbatsꞌicꞌob Riox ti Jesuse.
56 ―Jamal chquil li vinajele. Tey ta sbatsꞌicꞌob Riox chquil li Jesuse, jaꞌ ti coꞌol crixchanootic jchiꞌuctique ―xi la ti ánima Estebane.
57 Ti jmeltsanejcꞌopetique chopol la iyaꞌiic ti xꞌelan iyal ti ánima Estebane. Xꞌavlajetic xa la. Ismac la xchiquinic, mu la scꞌan xaꞌiic ti cꞌusi chal ti ánima Estebane, yuꞌun la isnopic ti chopol chaꞌi ti Rioxe. Jaꞌo la iscomontsaquic. 58 Istsaquic la loqꞌuel ta tiꞌ jteclum, ba la yacꞌbeic ton. Ti cꞌalal iyaqꞌuic tone, islocꞌ la spimilcꞌuꞌic. Iyacꞌbeic la xchabi jun svaꞌlej crem, Saulo la sbi. 59 Ti cꞌalal xyaquet chichꞌ ton ti ánima Estebane ―Cajval Jesús, chamicon xa ―xi la.
60 Isquejan la sba, tsots la icꞌopoj.
―Cajval, acꞌo ta pertonal li jchiꞌiltac liꞌi yuꞌun mu snaꞌic li cꞌusi tspasique ―xi la.
Cꞌalal laj yal yeche, jaꞌo la ilocꞌ xchꞌulel.