3
1 Atunci ce avantaj are evreul? Sau care este folosul circumciziei?
2 Mult în toate privințele! Pentru că, mai întâi de toate, li s-au încredințat revelațiile lui Dumnezeu.
3 Căci ce s-ar întâmpla dacă unii ar fi fără credință? Oare lipsa lor de credință va anula credincioșia lui Dumnezeu?
4 Să nu se întâmple niciodată! Da, să fie găsit Dumnezeu adevărat, dar orice om mincinos. După cum este scris,
“pentru ca să fiți îndreptățiți în cuvintele voastre,
și ar putea să prevaleze atunci când veți veni la judecată.”
5 Dar dacă neprihănirea noastră face să se recunoască neprihănirea lui Dumnezeu, ce vom spune? Este nedrept Dumnezeu care provoacă mânie? Vorbesc așa cum vorbesc oamenii.
6 Să nu se întâmple niciodată! Căci atunci cum va judeca Dumnezeu lumea?
7 Căci dacă adevărul lui Dumnezeu, prin minciuna mea, a abundat spre gloria lui, de ce sunt și eu judecat tot ca păcătos?
8 De ce nu (așa cum se spune în mod calomnios și cum afirmă unii că spunem): “Să facem răul, ca să vină binele?”? Cei care spun așa sunt condamnați pe bună dreptate.
9 Și atunci, ce se întâmplă? Suntem noi mai buni decât ei? Nu, în niciun caz. Căci noi i-am avertizat anterior atât pe iudei, cât și pe greci, că toți sunt sub păcat.
10 După cum este scris,
“Nu este nimeni neprihănit;
nu, nici unul.
11 Nu este nimeni care să înțeleagă.
Nu există nimeni care să-L caute pe Dumnezeu.
12 Toți s-au îndepărtat.
Împreună au devenit neprofitabile.
Nu există nimeni care să facă binele,
nu, nici măcar unul.”
13 “Gâtul lor este un mormânt deschis.
Cu limbile lor au folosit înșelăciunea.”
“Otrava viperelor este sub buzele lor.”
14 “Gura lor este plină de blestem și de amărăciune.”
15 Picioarele lor sunt iuți la vărsarea sângelui.
16 Distrugerea și nenorocirea sunt în căile lor.
17 Calea păcii, ei nu au cunoscut-o.”
18 “Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor.”
19 Și știm că tot ce spune Legea vorbește celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gură să fie închisă și toată lumea să fie supusă judecății lui Dumnezeu.
20 Fiindcă prin faptele Legii, nicio făptură nu va fi îndreptățită înaintea Lui; căci prin Lege vine cunoașterea păcatului.
21 Dar acum, afară de Lege, s-a descoperit o neprihănire a lui Dumnezeu, mărturisită prin Lege și prin prooroci,
22 neprihănirea lui Dumnezeu prin credința în Isus Hristos, pentru toți și pentru toți cei ce cred. Căci nu este nicio deosebire,
23 căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de gloria lui Dumnezeu;
24 fiind îndreptățiți gratuit prin harul său, prin răscumpărarea care este în Isus Cristos,
25 pe care Dumnezeu l-a trimis ca jertfă de ispășire prin credința în sângele său, pentru o demonstrație a dreptății sale prin trecerea peste păcatele anterioare, în îngăduința lui Dumnezeu;
26 pentru a demonstra dreptatea sa în timpul prezent, pentru ca el însuși să fie drept și justițiarul celui care are credință în Isus.
27 Atunci unde este lăudăroșenia? Ea este exclusă. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu, ci printr-o lege a credinței.
28 Susținem deci că omul este justificat prin credință, fără faptele legii.
29 Sau Dumnezeu este oare numai Dumnezeul iudeilor? Nu este el Dumnezeul și al neamurilor? Ba da, și al neamurilor,
30 de vreme ce, într-adevăr, există un singur Dumnezeu care va justifica pe cei tăiați împrejur prin credință și pe cei netăiați împrejur prin credință.
31 În acest caz, anulăm noi Legea prin credință? Să nu se întâmple niciodată! Nu, noi stabilim legea.