146
1 Lăudați pe DOMNUL. Laudă pe DOMNUL, suflete al meu.
2 Cât timp trăiesc voi lăuda pe DOMNUL, voi cânta laude Dumnezeului meu cât voi fi.
3 Nu vă puneți încrederea în prinți, nici în fiul omului, în care nu este ajutor.
4 Suflarea lui iese, el se întoarce în pământul lui; chiar în ziua aceea gândurile lui pier.
5 Ferice de cel ce are pe Dumnezeul lui Iacob ca ajutor al său, a cărui speranță este în DOMNUL Dumnezeul său;
6 Care a făcut cerul și pământul, marea și tot ce este în ea, care ține adevărul pentru totdeauna.
7 Care face judecată pentru cei oprimați, care dă mâncare celor flămânzi. DOMNUL dezleagă prizonierii;
8 DOMNUL deschide ochii orbilor, DOMNUL ridică pe cei încovoiați; DOMNUL iubește pe cei drepți;
9 DOMNUL păzește pe străini; el ușurează pe cel fără tată și pe văduvă, dar calea celor stricați o răstoarnă.
10 DOMNUL va domni pentru totdeauna, chiar Dumnezeul tău, Sioane, din generație în generație. Lăudați pe DOMNUL.