Scrisoarea lui Pavel către Filipeni
1
1 Pavel și Timotei, slujitori ai lui Isus Hristos, către toți sfinții în Hristos Isus care sunt în Filipi, împreună cu supraveghetorii și slujitorii:
2 Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!
3 Îi mulțumesc Dumnezeului meu ori de câte ori îmi aduc aminte de voi,
4 întotdeauna, în toate rugăciunile mele pentru voi toți, făcându-mi rugăciunile cu bucurie,
5 pentru părtășia voastră la înaintarea Veștii Bune, din prima zi și până acum.
6 Sunt încredințat de lucrul acesta: că Cel ce a început în voi o lucrare bună o va duce la bun sfârșit până în ziua lui Isus Hristos.
7 Este și drept să gândesc astfel despre voi toți, fiindcă vă port în inimă, întrucât, atât în lanțurile mele, cât și în apărarea și întărirea Veștii Bune, voi toți sunteți părtași împreună cu mine la același har.
8 Căci Dumnezeu îmi este martor cât de mult tânjesc după voi toți, cu dragostea plină de îndurare a lui Hristos Isus.
9 Și mă rog ca dragostea voastră să prisosească tot mai mult în cunoaștere și în orice pricepere,
10 ca să puteți deosebi lucrurile alese, pentru a fi curăți și fără pată până în ziua lui Hristos,
11 plini de roada neprihănirii, care vine prin Isus Hristos, spre slava și lauda lui Dumnezeu.
12 Vreau să știți, fraților, că lucrurile care mi s-au întâmplat au dus mai degrabă la înaintarea Veștii Bune,
13 așa încât a ajuns limpede pentru toată garda palatului și pentru toți ceilalți că lanțurile mele sunt pentru Hristos.
14 Iar cei mai mulți dintre frații în Domnul, îmbărbătați de lanțurile mele, au și mai multă îndrăzneală să vestească fără teamă Cuvântul lui Dumnezeu.
15 Unii, într-adevăr, Îl predică pe Hristos din pismă și din duh de ceartă, dar alții din bunăvoință.
16 Cei dintâi Îl vestesc pe Hristos dintr-o ambiție egoistă, nu cu gând curat, crezând că adaugă necaz la lanțurile mele;
17 dar ceilalți, din dragoste, știind că sunt pus pentru apărarea Veștii Bune.
18 Dar ce are a face? Important este că, în orice chip, fie de ochii lumii, fie în adevăr, Hristos este vestit; și în aceasta mă bucur, ba mă voi și bucura!
19 Căci știu că lucrul acesta se va întoarce spre mântuirea mea, prin rugăciunile voastre și prin ajutorul Duhului lui Isus Hristos,
20 potrivit cu așteptarea mea fierbinte și cu nădejdea că nu voi rămâne de rușine în nimic, ci că, vorbind cu toată îndrăzneala, ca întotdeauna, Hristos va fi preamărit și acum în trupul meu, fie prin viață, fie prin moarte.
21 Căci pentru mine a trăi este Hristos, iar a muri este un câștig.
22 Dar dacă a trăi mai departe în trup înseamnă rod din munca mea, atunci nu știu ce să aleg.
23 Sunt strâns din două părți: am dorința să mă mut și să fiu împreună cu Hristos, ceea ce este cu mult mai bine;
24 dar, pentru voi, este mai de trebuință să rămân în trup.
25 Și, având această încredințare, știu că voi rămâne și voi sta împreună cu voi toți, pentru înaintarea și bucuria credinței voastre,
26 pentru ca, prin întoarcerea mea la voi, să aveți în mine un motiv și mai mare de laudă în Hristos Isus.
27 Numai purtați-vă într-un chip vrednic de Vestea Bună a lui Hristos, pentru ca, fie că vin și vă văd, fie că sunt departe, să aud despre voi că rămâneți tari într-un singur duh, luptând într-un singur suflet pentru credința Veștii Bune,
28 fără să vă lăsați înspăimântați în nimic de potrivnici; lucrul acesta este pentru ei o dovadă de pieire, iar pentru voi, de mântuire — și aceasta din partea lui Dumnezeu.
29 Căci cu privire la Hristos vi s-a dăruit harul nu numai să credeți în El, ci să și suferiți pentru El,
30 ducând aceeași luptă pe care ați văzut-o la mine și pe care auziți că o duc și acum.