19
Elia gec Jesebel gêja lôc Horeb
1 Ahab kêdôŋ biŋ samob, taŋ Elia gêgôm to gêjac propete samob andu ŋa siŋ naŋ, gêdêŋ nê awê Jesebel.
2 Tec Jesebel kêsakiŋ biŋ teŋ gêdêŋ Elia ma kêsôm gebe “Eleŋŋa êndêŋ ockatu êtôm tonec aê embe jaŋgôm gêŋ, taŋ aôm gôgôm gêdêŋ êsêac naŋ, êndêŋ aôm atom, go anôtôi sêŋgôm gêŋ, taŋ êsêac taêŋ gêjam naŋ, êlêlêc êpi aê.”
3 Go Elia kêtêc tau ma gêdi gêc gêjam katu kêsi e jagêô lasê malac Berseba Judaŋa ma gêwi nê sakiŋwaga siŋ gêmoa tonaŋ.
4 Tageŋ eŋ tau kêsêlêŋ bêc samuc teŋ kêsa gamêŋ sawa e jagêŋgôŋ ka puliŋ-puliŋ teŋ ŋalabu. Go eŋ keteŋ mec gebe êmac êndu ma kêsôm gebe “O Apômtau, kêtômgac. Ôkôc katuc su êwao gebe aê ŋac ŋajam kalêlêc tamoci su atom.”
5 Kêsôm su ma kêsa tau sic ma gêc bêc gêc ka puliŋ-puliŋ tonaŋ ŋalabu. Ma aŋela teŋ kêmoasac eŋ ma kêsôm gebe “Ôndi, ôniŋ gêŋ.”
6 Elia mata gêlac e gêlic polom sigob ma bu ku teŋ kêkô eŋ môkêapacŋa. Eŋ geŋ to gênôm gêŋ su ma gêc bêc kêtiam.
7 Ma Apômtaunê aŋela gêmêŋ kêtiam kêtu dim luagêcŋa, kêmoasac eŋ ma kêsôm gebe “Ôndi, ôniŋ gêŋ gebe intêna baliŋ tec gêc.”
8 Eŋ gêdi geŋ to gênôm gêŋ e têkwa kêsa ma kêsêlêŋ geleŋŋa 40 ma gêbêcauc 40, go gêô lasê Anôtônê lôc Horeb.
9 Aŋga tonaŋ eŋ kêtap poclabu teŋ sa ma gêŋgôŋ tonaŋ. Go Apômtaunê biŋ gêdêŋ eŋ jakêsôm gebe “Elia, aôm gôgôm asageŋ aŋga tonec.”
10 Eŋ gêjô Apômtau awa gebe “Aê gagôm Apômtau, lau undambêŋa nêŋ Anôtô nê biŋ topalêgeŋ gebe lau Israel sêwi aômnêm poac siŋ to seseŋ nêm altar su ma sêjac nêm propete ŋa siŋ êndu. Ma aê taucgeŋ tec gamoa, ma sêgôm gêŋlêlôm gebe sênac aê amboac tonaŋgeŋ.”
11 Ma Anôtô kêsôm gebe “Ôsa mêŋôkô Apômtau laŋônêm aŋga lôc tonec.” Ma Apômtau gêôc lêlêc eŋ gêja. Go mu gêbuc ŋatêna teŋ ma kêkac lôc gêŋgic-gêŋgic to gêjac poctêna popoc-popocgeŋ, mago Apômtau gêmoa mu ŋalêlôm atom. Mu gêôŋ sa ma ôjô gêjam, mago Apômtau gêmoa ôjô ŋalêlôm atom.
12 Ôjô kêtu malô ma ja ŋawaô kêsa, mago Apômtau gêmoa ja ŋalêlôm atom. Ja gêmac ma mulêli kêsêlêŋ.
13 Gêdêŋ taŋ Elia gêŋô mu tonaŋ naŋ, eŋ gêsaŋ laŋôanô auc ŋa nê ŋakwê ma kasa jakêkô poclabu ŋaawa. Ma awa teŋ gêdêŋ eŋ aŋga tonaŋ ma kasôm gebe “Elia, aôm gôgôm asageŋ aŋga tonec.”
14 Ma eŋ gêjô ŋabiŋ gebe “Aê gagôm Apômtau, lau undambêŋa nêŋ Anôtô nê biŋ topalêgeŋ gebe lau Israel sêwi aômnêm poac siŋ to seseŋ aômnêm altar su ma sêjac nêm propete ŋa siŋ êndu. Ma aê, aê taucgeŋ tec gamoa ma sêgôm gêŋlêlôm sebe sênac aê amboac tonaŋgeŋ.”
15 Apômtau kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôsêlêŋ ômu gamêŋ sawa Damaskusŋa ôna êtiam. Embe ô lasê, go naôniŋ oso Hasael êtu kiŋ Suriaŋa
16 to ôniŋ oso Nimsi latu Jehu êtu kiŋ Israelŋa ma Sapat latu Elisa aŋga Abel-Mehola êtu propete êjô aôm su.
17 Teŋ embe êwê Hasaelnê siŋ sa naŋ Jehu oc ênac eŋ. Ma teŋ embe êwê Jehunê siŋ sa, naŋ Elisa oc ênac eŋ.
18 Ma aê oc jawaka Israel nêŋ lau 7,000, taŋ sêpôŋ eŋduc gêdêŋ Bal to sêlêsôp eŋ atom naŋ sa.”
Kalem gêdêŋ Elisa
19 Amboac tonaŋ Elia gêwi gamêŋ tonaŋ siŋ ma kêtap Sapat latu Elisa sa kêkac nom ôkwi ŋa bulimakao kioŋ 12 sêsêlêŋ sêmuŋ eŋ. Ma eŋ tau kêsêlêŋ gêwiŋ bôc kêtu 12ŋa. Gêdêŋ taŋ Elia gebe êôc lêlêc Elisa naŋ, eŋ gau nê ŋakwê baliŋ gêsac eŋ.
20 Ma eŋ gêwi bulimakao siŋ ma kêlêti kêdaguc Elia ma kêsôm gebe “Ôkêŋ aê najalêsôp tamoc agêc tinoc aliŋanô, go jandaŋguc aôm.” Ma Elia kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ômu ôna êtiam, mago taêm ênam gêŋ, taŋ gagôm gêdêŋ aôm naŋ.”
21 Eŋ gêwi eŋ siŋ gêmu gêja ma kêkôc bulimakao kioŋ teŋ ma gêjac lulugeŋ êndu ma geno nêŋ ŋamêsôm ŋa kioŋ bulimakaoŋa ma kêkêŋ gêdêŋ lau seŋ. Go eŋ gêdi kêdaguc Elia ma gêjam sakiŋ eŋ.
20:1-43 Kiŋ Suriaŋa Benhadad kêgi gamêŋ Israel ŋamalacsêga Samaria auc ma gêjac siŋ gêdêŋ malac tau. Mago Israelnêŋ kiŋ Ahab kêku lau Suria tulu kêtu dim luagêc. Go propete teŋ geoc lasê gêdêŋ Ahab gebe êmac êndu, gebe eŋ taê walô kiŋ Benhadad ma gêjac eŋ êndu atom.