11
Jesús ombohe güemimbohe eta yerure ãgua rese
Ñepei arɨ Jesús oyerure. Iyerure pare semimbohe aipo ehi chupe:
—Ore Yar, ore mbohemi tẽi ore yerure ãgua rese eve inungar Juan ombohe güemimbohe eta sereco yepi —ehi chupe.
—Avɨye —ehi—. Peyeroquɨse, aipo peyera:
‘Ore Ru Tũpa, ɨvave ereico vahe, imboeteiprɨ nde rer tasecoi.
Tou nde mborerecuasa oreu.
Tayaposa nde remimbotar co ɨvɨ pɨpe, ɨva pendar nungar.
Embou ore rembihu arɨ yacatundar oreu.
Iyavei ndeñero ore angaipa rese oreu.
Esepia niha, ore oreñero opacatu ore amotarẽhɨmbar upe.
Ore mboangaipa ucai rene eve, ore renose catu mbahe tẽi sui eve’ peyera —ehi
Iyavei aipo ehi no:
—Inungar co perecora pe mborɨpar viña. Ipare pesora ahe sẽtave pɨ̃tu mbɨter rupi aipo peyera chupe: ‘Che mborɨpar, emboumi tẽi mbosapɨ pan cheu tamboyevɨre ndeu. Esepia, ambuae che mborɨpar oyepota ou che rẽtave; ndarecoi eté rumo mbahe amondomi vaherã chupe’ peyera chupe. Ipare ahe, ‘Che mañeco tẽi rene eve. Esepia, opa ayoquenda, iyavei co che rahɨr opa aropɨtuhu seru. Sese ndiyai apũha mbahe mondo ndeu’ ehiñora pẽu viña. Supi eté, yepe nopuhai chietera mbahe mondo pẽu pe mborɨpar secose viña, opũhaño itera rumo ‘tache mañeco iri eme’ oyapave. Ipare omondoño itera opacatu mbahe pe porandusa pẽu. Sese aipo ahe pẽu: Peporandura mbahe rese Tũpa upe, ahese omboura pẽu; peseca ahe mbahe, ahese peyosura; inungar pemota oquenda, ẽgüe peyera peyeroquɨsa pɨpe Tũpa upe, ahese imboisara mbahe mbou ãgua pẽu. 10 Esepia, acoi oporandu vahe mbahe rese, ahe mbahe oipɨsɨra; acoi mbahe oseca vahe, oyosura, iyavei acoi oyeroquɨsa pɨpe omota vahe oquenda Tũpa upe, chupe imboisara.
11 “Oimese tahɨ vahe pe pãhuve, tahɨr oporanduse pira rese vu upe, ¿omondora pĩha mboi tẽi guahɨr upe viña? 12 anise, ¿omondora pĩha oporanduse mbahe rupiha rese, mbahe rumbɨquɨãpe tẽi chupe viña? 13 ¡Aní! Esepia, pe yepe ava ndaseco põrai vahe peico viña, pe rahɨr upe rumo pemondoño ité mbahe avɨye vahe. ¡Tahetru pe Ru ɨva pendar omondo catura Espíritu Santo acoi ava oyeupe porandusar upe!” ehi güemimbohe eta upe.
“Jesús vɨreco caruguar pĩratasa oyese” ehi tuprɨ tẽi ava yuvɨreco
14 Ambuae arɨ pɨpe, Jesús osepia mbɨa caruguar nomoñehengatui vahe. Evocoiyase omose caruguar ichui. Aheseve voi iñehengatu. Ipare ava rehɨi sepiase, ndoyembovɨhai tẽi yuvɨreco. 15 Amove rumo ava aipo ehi tẽi yuvɨreco: “Beelzebú, caruguar rerecuar pĩratasa pɨpe revo omboyepepɨ caruguar oico” ehi tẽi yuvɨreco chupe.
16 Ambuae ava secoãhasa pɨpe oporandu yuvɨreco chupe: “Eyapo ru mbahe nde rembiapo ɨva pendar nde recocuer cua ãgua” ehi tẽi. 17 Ahe rumo oicuaño ipɨhañemoñetasa. Evocoiyase aipo ehi chupe:
“Que mborerecuar guasu povrɨ pendar ovava-vavase oyeupe oyeamotarẽhɨsave yuvɨreco, ahese evocoi mborerecuar pĩratasa ocañɨ tẽira. Iyavei ava omu rese ae oyeamotarẽhɨ vahe, oyemocañɨ aveira yuvɨreco no. 18 Ẽgüe ehi avei niha caruguar. Esepia, serecuar omboyepepɨse opovrɨ pendar, ovavara oyeupe yuvɨreco viña. Ahese oyemocañɨ tẽira yuvɨreco. Co ñehesa aipo ahe pẽu. Esepia pe, ‘Beelzebú pĩratasa pɨpe tẽi opa omose caruguar ava sui oico’ peye tẽi cheu. 19 Ẽgüe ahese rumo viña, ¿ava pĩratasa pɨpe ru evocoiyase pe voya omboyepepɨ caruguar ava sui? Pe voya ae omboyecuara pe ñehe pe rembiavɨ yuvɨreco pẽu. 20 Che rumo Tũpa pĩratasa pɨpe caruguar amboyepepɨ ava sui. Sese cũritei Tũpa mborerecuasa oyepota ité pẽu.
21 “Inungar oime ava ipĩrata eteprɨ vahe, iyavei vɨreco oyeroyasa. Ipɨpe osãro güẽta opacatu mbahe ipɨpendar avei icañɨẽhɨ ãgua. 22 Acoi ouse rumo ambuae ipĩrata catu vahe chupe, ahe osecoreroyɨse, opa vɨrocua iyeroyasa ichui. Evocoiyase güembierocua ahe opa vɨraso oyeupe.
23 “Acoi ava ndache mboyoyai vahe, ahe che amotarẽhɨmbar yuvɨrecoi; iyavei acoi ava ndosecai vahe ava cheu, ahe omosai tẽi yuvɨreco che sui” ehi.
Caruguar oyevɨ iri güeco agüerve
24 “Acoi osẽse caruguar ava sui, oguata tẽi ɨvɨ ipiru vahe rupi opɨtuhu ãgua reca. Ipare rumo ndoyosuise, ipɨhañemoñeta oyeupe, ‘Ayevɨ irira che reco agüerve vicho’ ehi. 25 Aheve oyevɨse, osepia iri secocuer inungar oɨ sahuvaprɨ tuprɨ. 26 Sepiase, oso siete caruguar naporai catu vahe reca. Ichui güeruse, oyoya guasu yuvɨroique co mbɨa pɨha pɨpe. Sese mbahe tẽi catu ité secocuer yɨpɨndar güeco agüer sui” ehi Jesús ava rehɨi upe.
Tũpa Ñehengagüer vɨroya vahe sovasaprɨ secoira
27 Oñehe vɨteseve aipo mbahe rese, cuña ava rehɨi pãhu pendar oñehe pĩrata aipo ehi:
—¡Evocoi mbɨa sui ereha vahe iyavei nde mboacua vahe, ahe sovasaprɨ tasecoi! —ehi chupe.
28 Ahe rumo aipo ehi:
—¡Acoi osendu vahe ité che Ru Tũpa Ñehengagüer iyavei vɨroya vahe ité, ahe sovasaprɨ secoira che Ru Tũpa rovaque! —ehi ahe cuña upe.
Ava eta ndaseco põrai vahe oporandu poromondɨisa rese yuvɨreco
29 Ava rehɨi oyere atɨ vɨtese Jesús rese yuvɨreco, ahe aipo ehi: “Pe cũriteindar ava ndaseco põrai vahe, peporandu tẽi poromondɨisa che recocuer cua ãgua rese. Che rumo namboyecuai chira ambuae poromondɨisa pẽu. Jonás recocuer rese güeraño opomomahenduhara. 30 Inungar Jonás poromondɨisa secoi ava Nínive pendar upe, ẽgüe ehi aveira niha Ava Rɨquehɨr reco pɨpe oimera poromondɨisa ava cũriteindar upe. 31 Acoi arɨ cañɨ pɨpe cuña mborerecuar guasu irohɨ cotɨ secua vahe porandusave omombehura co ava cũriteindar cañɨpa ãgua. Esepia, ahe ou amombrɨ ɨvɨ sui Salomón mbahecuasa rendu ãgua; cũritei rumo oime ɨvate catu vahe cohave Salomón sui. 32 Iyavei arɨ cañɨ pɨpe ava tecua Nínive pendar porandusave omombehura ava cũriteindar cañɨpa ãgua. Esepia niha, omboasɨse oangaipa, oyevɨ Tũpa upe yuvɨreco Jonás omombehuse Tũpa Ñehengagüer chupe; cũritei rumo oime ɨvate catu vahe Jonás sui pe pãhuve” ehi.
Tesapesa yande retecuer resendar
33 “Ndayañomi chira tataendɨ que imoendɨ imoi; ndayamondoi chiaveira que mbahevrɨve. Iyacatu rumo yamondora ɨvate tataendɨ rendave ‘tosesape opacatu ava oique vahe oɨ pɨpe’ yande yapave. 34 Iyavei pe resa inungar tataendɨ pe retecuer upe. Esepia, avɨyese pe resa, opacatu pe retecuer upe osesape. Acoi imarase rumo, pe retecuer pɨ̃tumimbi vahe nungar tẽi. 35 Sese peicua catu co poroesapesa pereco vahe, tape rereco eme pɨ̃tumimbi vahe nungar. 36 Co supi eté vahe osesape tuprɨse opacatu pe pɨhave, ndipoise que pɨ̃tumimbisa nungar mbahe ipɨpe, evocoiyase ahe inungar tataendɨ osesape vahe opacatu pe recocuer pɨpe. Ahese ndipoi que pɨ̃tu vahe pẽu” ehi.
Jesús omombehu fariseo iyavei Moisés porocuaita rese oporombohe vahe recocuerai
37 Opase oñehe Jesús, fariseo vɨraso güẽtave imbocaru. Oiquese sẽtave oso, oguapɨ mesave oĩ. 38 Ocaru renondeve ndoyepoise rumo, ahese fariseo ndoyembovɨhai tẽi nomboavɨyeise judío porocuaita. 39 Ahe rumo aipo ehi fariseo upe:
—Inungar ɨgua rɨru iyavei tembihu rɨru icupe rupi tẽi yoseiprɨ, ipɨpe rumo iquɨha opɨtaño ité, ẽgüe ehi tuprɨ avei pe recocuer pe monda raisave mbahe-mbahe tẽi pe reco pɨpe. 40 ¡Pe ndayaracuai vahe peico! ¿Ndapeicuai vo pe rete aposar, pe pɨha aposar avei? 41 Sese pemondo porerecosa ava iparaɨsu vahe upe pe recatẽhɨẽhɨsa pɨpe. Evocoiyase ipɨpe sui opacatu imoatɨrombrɨ peicora.
42 “¡Peparaɨsu pe fariseo! Esepia, yepe pe remitɨ sui pemondo peyacatu ñepei-pei diez vahe sui Tũpa upe viña, pe rumo ndaperoyai teco ɨ̃visa iyavei peseyaño tẽi Tũpa poroaɨsusa. Iyacatu rumo peyapora evocoi mbahe pe porerecosa sui pe poiẽhɨsa pɨpe viña.
43 “¡Peparaɨsu pe fariseo! Esepia, peipota pe renda porañete catu vahe pe guapɨ ãgua tũparo pɨpe, iyavei peipota pẽu opacatu ‘avɨrave’ oyapora ava pe mboeteisave ocar rupi yuvɨreco.
44 “¡Peparaɨsu! Esepia, pe recocuerai inungar tehõgüer ruvɨpa icuaẽhɨse ava oguata iharɨ rupi yuvɨreco” ehi chupe.
45 Evocoiyase Moisés porocuaita rese oporombohe vahe,
—Porombohesar —ehi—, aipo eremombehu vahe pɨpe niha ava ore amotarẽhɨño yuvɨreco —ehi.
46 Ahe rumo aipo ehi:
—¡Peparaɨsu avei pe Moisés porocuaita rese oporombohe vahe! Esepia, pemondo porocuaita yavai vahe ava upe; pe rumo evocoiyase ndapeipɨ̃tɨvɨimi eté ahe ava imboavɨye ãgua rese yuvɨreco.
47 “¡Peparaɨsu! Esepia, pemoingatu Tũpa ñehe mombehusar ruvɨpagüer peico Tũpa mboeteisa angahu pɨpe tẽi. Pe ramoi teieté rumo oyuca yuvɨreco. 48 Evocoiyase pemboyecua co pe ramoi eta pɨhañemoñeta agüer secocuer moña pɨpe peico. Esepia, ahe oyuca Tũpa ñehe mombehusar yuvɨreco. Pe evocoiyase cũritei pemoingatu vɨte suvɨpagüer peico.
49 “Sese Tũpa ombahecuasa pɨpe aipo ehi: ‘Amondora che ñehe mombehusar, apóstol avei ndiporeroyai vahe upe. Ahe ipãhu pendar oyucara yuvɨreco. Iyavei ambuae mara-mara tẽi vɨrecora yuvɨreco’ ehi. 50 Esepia, ava ndiporeroyai vahe cũriteindar upe ité omondora oñemoɨrosa opacatu oñehe mombehusar yucagüer rese aracahe suive, cũriteindar avei oyucase yuvɨreco. 51 Abel yuca agüer suive oyepotara Zacarías yuca agüerve oso. Ahe oyuca tũparo maranehɨ rocar mbahe reropovẽhesa rovai. Supi eté aipo ahe pẽu: Tũpa opara omondo oñemoɨrosa ahe yuca agüer rese ava ndiporeroyai vahe cũriteindar upe curi.
52 “¡Peparaɨsu pe Moisés porocuaita rese oporombohe tẽi vahe! Esepia, pe mbahecuasa avɨye soquendaprɨ pereco ava sui. Pe niha ndaperoyai, iyavei ambuae ava upe ndapeipotai seroya ãgua” ehi chupe.
53 Ipare Jesús osẽ oso ichui. Ahese Moisés porocuaita rese oporombohe vahe iyavei fariseo eta oñemoɨró iteanga yuvɨreco sese. Ahe omañeco tẽi, oporandu-randu mbahe rese yuvɨreco chupe, 54 osecoãha-ãha tẽi mbahe pɨpe ‘toyavɨ angahu oñehe yandeu’ ohesa pɨpe yuvɨreco.