11
Jesuba idji ume nĩbabadarã doce panʌ́a mãwã jarad̶acarea mamaʌba puruza jaradiad̶e wãsia.
Jesuba Borocuebari Juaʌ̃nebema jarad̶a
Luca 7:18-35
Borocuebari Juaʌ̃ preso b̶asid̶e ũrĩsia Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶aba o b̶ʌd̶ebemada. Maʌ̃ carea idji ume nĩbabadarãda umé diabuesia Jesua nãwã iwid̶id̶amãrẽã:
–¿Bʌra dji zeida b̶ad̶aca, wa dewarada jʌ̃ãnida panʌ?–
Jesuba ãdjía nãwã panusia:
–Bãrãba unu panʌda idjab̶a ũrĩ panʌda Juaʌ̃a jarad̶e wãnadua. Daub̶errea b̶ead̶aba unu panʌa, jĩrũ biẽ́ b̶ead̶ara bia nĩnaa, aid̶a bara b̶ead̶ara biasid̶aa, cʌwʌrʌ qui b̶ead̶aba ũrĩ panʌa, idjab̶a beuped̶ad̶ara ʌ̃rẽbacuasid̶aa. Maʌ̃ awara ne neẽ́ qued̶eaba bed̶ea bia Ãcõrẽba carebaid̶ebemada ũrĩ panʌa.* Mʌ̃ igaraẽ́ ĩjã b̶ʌra bio bia b̶aya.–
Juaʌ̃ba diabued̶arã wãped̶ad̶acarea Jesuba arima duanʌ́a Juaʌ̃nebemada bed̶easia:
–Ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶aa bãrãba Juaʌ̃ acʌd̶e wãsid̶ad̶e ¿cãrẽda ununida crĩchasid̶a? ¿Nãũrãba cha ureurea eronũmʌda ununida crĩchasid̶aca? Mãwã crĩchad̶aẽ́ basía. Maʌ̃da ¿cãrẽda ununida crĩchasid̶a? ¿Ẽberã bio djio b̶ʌda ununida crĩchasid̶aca? Mãwãẽ́a; dji bio djio b̶eara ẽberãrã bororã ded̶e panabadaa. Maʌ̃da ¿cãrẽda ununida crĩchasid̶a? ¿Ãcõrẽneba bed̶eabarida ununida crĩchasid̶aca? Mãẽ, Ãcõrẽneba bed̶eabarida acʌd̶e wãsid̶aa. Juaʌ̃ra Ãcõrẽneba bed̶eabari dji dromaa. 10 Idjid̶ebemada Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa:
Bed̶ea jarabarida mʌ̃a bʌ na diabueya bʌ o jarimãrẽã.
11 Mʌ̃a wãrã arada jaraya: naʌ̃ ẽjũãne ni ab̶aʌda Juaʌ̃ cãyãbara dji dromaara b̶ʌẽ́a. Baribʌrʌ Ãcõrẽ purud̶ebema dji ed̶aara quiruda idji cãyãbara dji dromaara b̶ʌa.
12 Borocuebari Juaʌ̃ba jaradia b̶ed̶ad̶eba ʌ̃taa Ãcõrẽ purud̶ebemarãra bia mĩga panʌa. Ẽberã cadjiruarãba ãdjira biẽ́ o quĩrĩã panʌa.§ 13 Ãcõrẽneba bed̶eabadarãba, Moise bid̶a Ãcõrẽba ẽberãrã pe erob̶aid̶ebemada bed̶eabadjid̶aa ab̶a Borocuebari Juaʌ̃ ewarid̶aa. 14 Ãdjia jarasid̶aa Elía quĩrãca b̶ʌda ab̶a naãrã zeida. Bãrãba cawa quĩrĩã panʌbʌrʌ, Juaʌ̃ra maʌ̃ ẽberã zeida b̶ad̶aa.* 15 Dji cʌwʌrʌ bara b̶ʌba quĩrãcuita ũrĩdua.
16 Id̶ibema ẽberãrãnebemada mʌ̃a ¿sãwã jarai? Purud̶e warrarã jemene panʌne nãwã ijarabada quĩrãca panʌa:
17 Daiba chiru zasid̶ad̶e bãrãra carid̶aẽ́ basía.
Sopuad̶ebema trʌ̃ãbi trʌ̃ãsid̶ad̶e bãrãra jĩãnaẽ́ basía.
18 Id̶ibemarãra ara maʌ̃ quĩrãca panʌa. Borocuebari Juaʌ̃ba ne coca ewarida obadjia idjab̶a ne aseada doca basía. Mãwãmĩna ẽberãrãba jarabadjid̶aa idjira jai bara b̶ʌda. 19 Maʌ̃be mʌ̃, Naʌ̃ Djara Edad̶aba ne jũmada cobaria idjab̶a ne jũmada dobaria. Baribʌrʌ ãdjirãba jarabadaa mʌ̃ra ne coya b̶ʌda, itua awua b̶ʌda. Maʌ̃ awara jarabadaa mʌ̃ra cadjirua obadarã ume, Romanebema boro itea parata jʌrʌ pebadarã ume bid̶a nĩbabarida. Baribʌrʌ cawa panʌa Ãcõrẽ necawaara jipa b̶ʌda idji ĩjã panʌba jipa obada bẽrã.–
Jesuba idji ĩjãẽ́ b̶ea puru quẽãna
Luca 10:13-15
20 Maʌ̃be Jesuba ʌ̃cʌrʌ puruda quẽãsia. Maʌ̃gʌrã purud̶e idjia ne ununacada biara od̶amĩna ãdjia cadjiruada igarad̶aẽ́ basía. 21 Nãwã jarasia:
–¡Coraziʌ̃nebemarãra, Betsaidad̶ebemarã sid̶a mĩã djuburi b̶eaa Ãcõrẽba cawa oi bẽrã! Mʌ̃a ne ununaca bãrã tãẽna od̶ara Tirod̶e, Sidoʌ̃ne bid̶a od̶abara, maʌ̃ purud̶ebemarãba isabe cadjiruada igarad̶aped̶a Ãcõrẽda ĩjãcasid̶aa. Maʌ̃ carea sopuad̶ebema jʌ̃badara jʌ̃casid̶aa idjab̶a tʌbʌ porad̶e chũpanecasid̶aa. 22 Baribʌrʌ mʌ̃a bãrãa jaraya: Ãcõrẽba jũmarã cawa oi ewarid̶e Tirod̶ebemarã idjab̶a Sidoʌ̃nebemarã cãyãbara bãrãra wetara cawa oya.
23 ¿Capernauʌ̃nebemarãra bajãnaa wãnica? ¡Wãnaẽ́a! ¡Ãcõrẽba bãrãra beud̶arã panabadamaa b̶atabueya! Mʌ̃a ne ununaca bãrã tãẽna od̶ara Sodoma purud̶e od̶abara, jãʌ̃ purura wad̶ibid̶a b̶acasia.§ 24 Baribʌrʌ mʌ̃a jaraya: Ãcõrẽba jũmarã cawa oi ewarid̶e Sodomanebemarã cãyãbara bãrãra wetara cawa oya.–
Jesu ĩjã b̶ea ʌ̃nãũninebema
Luca 10:21-22
25 Maʌ̃ ewarid̶e Jesuba jarasia:
–Zeza, bʌra bajãnebema Boroa idjab̶a naʌ̃ ẽjũãnebema Boroa. Bʌa ne adua b̶eaa mʌ̃a jaradiad̶ara cawabid̶a bẽrã mʌ̃a bʌra bia jaraya. Ne cawa b̶eaa bʌa cawabiẽ́ basía. 26 Mãẽ, Zeza, bʌa mãwã o quĩrĩãsia.
27 Mʌ̃ Zezaba mʌ̃́a ara idjid̶ebemada jũma cawabisia. Ni ab̶aʌba adua panʌa mʌ̃, dji Warrara sãwã b̶ʌda; ab̶a mʌ̃ Zezabʌrʌ cawa b̶ʌa. Ara maʌ̃ quĩrãca ni ab̶aʌba adua panʌa mʌ̃ Zezara sãwã b̶ʌda; ab̶abe mʌ̃, dji Warrabʌrʌ cawa b̶ʌa. Mʌ̃a ab̶aʌa mʌ̃ Zezada cawabisira, maʌ̃ ẽberã bid̶a cawaya.
28 Ne jũmaneba sẽ panʌbʌrʌ, mʌ̃maa zed̶adua. Mʌ̃a bãrãra ʌ̃nãũbiya.* 29 Idu mʌ̃́a jipa pe edebid̶adua. Mʌ̃neba cawa wãnadua. Mʌ̃a jũma droabaria idjab̶a sod̶eba djãrã cãyãbara dji dromaara b̶ʌda crĩchacaa. Mʌ̃maa zed̶ibʌrʌ bãrãra wãrãda ʌ̃nãũnia. 30 Mʌ̃a jaradia b̶ʌra zareaẽ́ b̶ʌa. Mʌ̃a obi b̶ʌ sid̶a oicha b̶ʌa.–
* 11:5 Isaía 26:19; 35:5-6; 61:1-3. 11:10 Malaquia 3:1. 11:11 Naʌ̃ ẽjũãne ni ab̶aʌda. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Wẽrãrãba toped̶ad̶ad̶ebemada.” § 11:12 Griego bed̶ead̶e maʌ̃ versículora ebud̶a b̶ʌẽ́a. Ʌ̃cʌrʌmaarã nãwã jara b̶ʌa: “Borocuebari Juaʌ̃ba jaradia b̶ed̶ad̶eba ʌ̃taa Ãcõrẽ purud̶ebemarãda nocod̶aa wãbʌdaa. Wãrãda ẽberãrãba ne jũmada o panʌa Ãcõrẽ purud̶ebemarãda b̶ead̶i carea.” * 11:14 Malaquia 4:5. 11:21 Ãcõrẽba Tirora, Sidoʌ̃ sid̶a cawa osia. Amos 1:9-10. 11:23 Beud̶arã panabadamaa. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “Hades.” § 11:23 Sodoma. Maʌ̃ purura, Gomorra sid̶a Ãcõrẽba cawa osia. Genesi 18:16d̶eba ab̶a 19:29d̶aa. * 11:28 Ne jũmaneba sẽ panʌa. Judiorã ley jaradiabadaba ne zʌgʌa ataubi panʌ quĩrãca ẽberãrãa ne zareada obibadjid̶aa. Mateo 23:4.