17
Tek ri Jesús xjalatej ruwachbel
Y tek k'axnek chic c'a* waki' k'ij, ri Jesús xerucha' ri Pedro, y chuka' ri Jacobo y ri Juan ri cach'alal qui', riche (rixin) chi xeruc'uaj chi ye oxi' c'a pa ruwi' jun nimajuyu'. Ri Jesús xjalatej c'a ruwachbel chiquiwech ri ye oxi' rudiscípulos. Xuben c'a achi'el tek nitz'itz'an ri k'ij. Y ri rutziak can sek xuben achi'el ri sakil. Can sibilaj c'a rusakil xuben. Y xebec'ulun c'a pe ri Moisés y ri Elías, y xquichop c'a tzij riq'ui ri Jesús. Y yac'ari' tek ri Pedro xubij apo chare ri Jesús: Ajaf, xcha' chare. Xa utz kabanon chi yojc'o wawe'. Wi nawajo', tikabana' oxi' tak ca'aj. Jun awuche (awixin) riyit, jun riche (rixin) ri Moisés, y queri' chuka' jun chic riche (rixin) ri Elías, xcha' chare ri Jesús.
Tek ri Pedro can c'a nich'o na apo riq'ui ri Jesús, yac'ari' tek c'o jun sutz' sibilaj sek ri xka pe pa quiwi' y xerucuch. Y chupan c'a ri sutz' ri' c'o jun ch'abel xquic'axaj ri xubij: Yare' ri Nuc'ajol y can sibilaj nwajo' y nucukuban nuc'u'x riq'ui. Can ya c'a Riya' tiwac'axaj,§ xcha' ri ch'abel ri'.
Y tek ri ye oxi' discípulos xquic'axaj* ri ch'abel ri', xexuque' xemaje' ka. Y sibilaj c'a xquixibij qui'. Y ri Jesús xjel c'a apo quiq'ui ri rudiscípulos, xeruchop ka riq'ui ruk'a' y xubij c'a chique: Quixyacatej c'a y ma tixibij ta iwi', xcha' ri Jesús chique.
Tek ri discípulos xquijek anej ri runak' quiwech, majun chic c'a ri xquitz'et, xa can ruyon chic ri Jesús c'o ca.
Y tek riye' ye xulan c'a pe chuwech ri juyu', ri Jesús xuchilabej chique ri rudiscípulos, y xubij: Majun achoj chare tibij wi ri xitz'et. Riyix utz nitzijoj, c'a ya tek riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol yin c'astajnek chic pe chiquicojol ri caminaki',§ xcha' chique.
10 Ri discípulos ri' can yac'ari' tek xquibij chare ri Jesús: Riyoj ketaman chi yit c'a riyit ri Cristo ri yit takon pe ruma ri Dios. ¿Y achique c'a ruma tek ri aj tz'iba' niquibij chi nabey c'o chi nipe ri Elías,* c'ac'ari' nipe ri Cristo? xecha'.
11 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij wi chi ri Elías nipe nabey y nuben c'a ruchojmil ronojel ri rajawaxic chi nichojmirisex. 12 Yac'a riyin nbij c'a chiwe chi ri Elías ri' xpe yan y ma xquetamaj ta el ruwech. Xa sibilaj c'a pokon xquiben el chare. Can achique ri xcajo' xquiben el chare,§ can queri' wi xquiben. Y can queri' chuka' riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, yec'o ri xquebano chuwe chi xtink'axaj tijoj pokonal, xcha' ri Jesús.
13 Y c'ac'ari' tek ri discípulos xk'ax chiquiwech chi ri Jesús chrij ri Juan ri Bautista xch'o wi.
Tek ri Jesús xuc'achojsaj jun c'ajol ri c'o ataque chare
14 Tek ri Jesús y ri ye oxi' rudiscípulos* xe'apon ka acuchi (achique) quimolon wi qui' sibilaj ye q'uiy winek, c'o c'a jun achi xoc'ulun riq'ui ri Jesús y xoxuque' chuwech. Ri achi ri' xubij c'a chare ri Jesús: 15 Ajaf, tajoyowaj ruwech ri nuc'ajol, ruma riya' sibilaj nutij pokon pa ruk'a' ri ataque, y q'uiy c'a mul tzaknek pa k'ak' y pa tak ya'. 16 Xinc'om c'a pe riche (rixin) chi xonya' chiquiwech re adiscípulos riche (rixin) chi niquic'achojsaj ta el, y xa ma xecowin ta, xcha' ri achi.
17 Y ri Jesús yac'ari' tek xubij: Riyix winek ri yixc'o chuwech re ruwach'ulef, majun chiwe ri cukul ta ruc'u'x riq'ui ri Dios. Chi'iwonojel xa yix sachnek. ¿Riyix nich'ob chi riyin can ronojel k'ij xquic'oje' iwuq'ui y man c'a xquitane' ta chi yixincoch'? Tic'ama' c'a pe ri c'ajol wawe', xcha' ri Jesús.
18 Y can yac'ari' tek ri Jesús xchapon chare ri itzel espíritu riche (rixin) chi tel el riq'ui ri c'ajol ri'. Y can ya c'a hora ri' tek xc'achoj chare ri ruyabil, ruma xel el ri itzel espíritu riq'ui.
19 Y tek ri Jesús y ri rudiscípulos quiyon chic c'a yec'o, xepe ri discípulos xquic'utuj chare ri Jesús: ¿Achique ruma riyoj ma xojcowin ta xkelesaj§ el ri itzel espíritu? xecha' chare.
20 Y ri Jesús xubij chique: Ma xixcowin ta xiwelesaj ruma ma icukuban ta ic'u'x jabel riq'ui ri Dios. Y can kitzij c'a ri nbij chiwe: Xa riq'ui ta nicukuba' juba' ic'u'x riq'ui ri Dios,* astape' jun cukbel c'u'x ri xa achi'el jun ti ija'tz riche (rixin) ri mostaza, xa riq'ui ri' yixcowin nibij chare re jun juyu' re' chi tel el wawe' y tik'ax quela', y can xtik'ax wi. Y can ronojel c'a xquixcowin xtiben, wi nicukuba' ic'u'x riq'ui ri Dios. 21 Yac'a re jun ruwech itzel espíritu re' ntel, pero wi riyix niben orar y ma yixwa' ta tek niben ri oración ri',§ xcha' chique.
Tek ri Jesús xubij chic jun bey chi xticamisex
22 Y tek ri Jesús y ri rudiscípulos yec'o chic c'a ri pa Galilea, xpe ri Jesús xubij chic c'a chique ri rudiscípulos: Riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol,* can xquijach wi pa quik'a' ri winek. 23 Can xquinquicamisaj, yac'a ri pa rox k'ij xquic'astej pe chiquicojol ri caminaki'. Y tek ri discípulos xquic'axaj ri xubij ri Jesús, can sibilaj c'a xebison.
Tek ri Jesús xuya' ri puek riche (rixin) pa rachoch ri Dios
24 Y yac'a tek ri Jesús y ri rudiscípulos xe'apon ri pa tinamit Capernaum,§ ri yec'utun ri puek riche (rixin) pa rachoch ri Dios, ri c'o chi niquitoj quinojel ri achi'a', can xe'apon c'a chuka' riq'ui ri Pedro y xquic'utuj chare: ¿Ri Itijonel ma nuya' ta cami ri puek riche (rixin) pa rachoch ri Dios?* xecha'.
25 Y ri Pedro xubij: Ja' (je), nuya'. Y tek ri Pedro xapon ri pa jay, nabey ri Jesús xbech'o pe y xubij chare: Simón Pedro, ¿achique nabij riyit? Ri aj k'atbel tak tzij chuwech re ruwach'ulef, ¿achoj chare c'a niquic'utuj wi ri alcawal o ri impuestos? ¿Chique ri calc'ual ka riye' o chique ri nic'aj chic ri xa ma ye calc'ual ta? xcha' ri Jesús.
26 Y ri Pedro xubij c'a chare ri Jesús: Ri aj k'atbel tak tzij xa chique ri ma ye calc'ual ta niquic'utuj wi ri alcawal o ri impuestos, xcha'. Y ri Jesús can yac'ari' tek xubij: Rumac'ari' tek riyin ma ntoj ta ri alcawal o ri impuestos, ruma yin c'a riyin ri Alc'ualaxel. 27 Pero riche (rixin) c'a chi ma niyacatej ta coyowal, jet ka chuchi' choy chuchapic car. Y ri nabey ri xtachop, tajaka' c'a pa ruchi' y chiri' xtawil wi ri puek ri nic'atzin riche (rixin) chi nbe'aya' ca chique ri ye c'utuy puek riche (rixin) pa rachoch ri Dios. Ri puek c'a ri' nuben c'a riche (rixin) chi naya' ca ri awuche (awixin) riyit y ri wuche (wixin) riyin, xcha' ri Jesús chare ri Pedro.
* 17:1 Mr. 9.2-10; Lc. 9.27-36. 17:3 Ro. 3.21. 17:5 Is. 42.1; Mr. 1.11; Hch. 3.22; 2 P. 1.17. § 17:5 Dt. 18.15; Lc. 9.35. * 17:6 2 P. 1.18. 17:7 Mt. 14.27. 17:9 Mt. 16.20. § 17:9 Mr. 9.9. * 17:10 Mal. 4.5; Mt. 11.14; 27.47-49; Mr. 9.11; Jn. 1.21, 25. 17:11 Lc. 1.17. 17:11 Mal. 4.5, 6. § 17:12 Mt. 14.3; Mr. 9.13. * 17:14 Mr. 9.14; Lc. 9.37. 17:15 Mt. 4.24. 17:17 Lc. 9.41. § 17:19 Mr. 9.28. * 17:20 Mt. 21.21; Mr. 11.23; 1 Co. 12.9; 13.2. 17:20 Lc. 17.6. 17:21 Hch. 13.2, 3. § 17:21 Mt. 6.16, 18; 9.15; Hch. 14.23. * 17:22 Mt. 16.21; Mr. 8.31; 9.30, 31; Lc. 9.22; 18.31; 24.6, 7. 17:23 Is. 53.7, 10-12; Dn. 9.26. 17:23 Sal. 22.15, 22; 1 Co. 15.3, 4. § 17:24 Mr. 9.33. * 17:24 Mt. 22.17, 19; Ro. 13.7.