7
Ri xu'ij ri Esteban chique ri autoridades
Y ri sacerdote ri más c'o ruk'ij chiquiwech ri ch'aka chic sacerdotes, xuc'utuj che ri Esteban: ¿Ketzij cami ri ni'ix chawij?
Ri Esteban xu'ij: Nuwinak israelitas y rix ri jix tata'j chupa ri katenemit, tic'oxaj ri xtin-ij chiwe: Ri Dios ri c'o ruk'ij xuk'alajij-ri' chech ri katata' Abraham ojer can tiempo, cuando c'a c'o chupa ri lugar rubinan Mesopotamia, cuando c'a man jani rutzijol chi nic'ue' pa Harán. Ja' cuando ri Dios xu'ij che ri Abraham: Catel-pe chiquicojol ri a-familiares, y taya' can ri rech-ulef ri', y xcabec'ue' pa jun rech-ulef ri xtinc'ut chawech,* xcha' ri Dios che. Y ri Abraham can xuya-wi can ri lugar rubinan Caldea y xbec'ue' pa Harán.* Caminak yan ri rutata' ri Abraham chiri' pa Harán, cuando ri Dios xuc'om-pe ri Abraham pa rech-ulef Canaán anchi' jojc'o-wi cami. Y ri Dios can man jun ulef xuya' che ri Abraham chupa ri rech-ulef ri', ni xe ta anchi' nipa'e-wi. Can man jun xyo'x che. Pero ri Dios can xu'ij-wi che chi ri rech-ulef ri' xtoc richi raja' y quichi ri ru-familia ri xquiec'ue'.* Quiere' xu'ij ri Dios che ri Abraham, más que ri tiempo ri' ri Abraham man jun ralc'ual c'o. Y x-ix chuka' che roma ri Dios, chi ri ru-familia raja' xquiebec'ue' pa jun chic rech-ulef quiq'uin jun-wi chic quiwech winak. Y ri winak ri' xquiequiya' pa samaj y xtiqui'en chique chi niqui'en sufrir quieji' ciento juna'. Y ri Dios xu'ij chuka' chi ri winak ri xquiebano quiri' chique ri ru-familia ri Abraham, can xquieru'on juzgar y xtuya' castigo pa quiwi'. Y c'ajari' xquie'el-pe chiquicojol ri winak ri', y xquiepe chupa ri lugar re', chi niqui'en nusamaj y chi niquiya' nuk'ij,* xcha'. Y ri Dios can xu'on chuka' jun trato riq'uin ri Abraham. Ri trato ri' can c'o jun retal. Y ri retal ri trato ri', can ja ri circuncisión ri ni'an chique ri achi'a'.* Y cuando xalex ri Isaac ri ralc'ual ri Abraham, ri Abraham xu'on ri circuncisión che cuando xtzakon ri wakxaki' ruk'ij. Quiri' chuka' xu'on ri Isaac cuando xalex ri Jacob ri ralc'ual. Y ja chuka' xu'on ri Jacob quiq'uin ri cablajuj ralc'ual ri xe'oc tata'j chi ri tenemit Israel.
Y ri ralc'ual ri Jacob itzel xquitzu' ri quichak' José,* roma ja raja' ri más nojo'x. Y romari' xquic'ayij-e,* y xuc'uax-e c'a pa Egipto. Pero ri Dios can c'o-wi riq'uin ri José,* 10 y xucol chech ronojel sufrimiento. Ri Dios xu'on che ri Faraón ri rey chi ri rech-ulef Egipto chi utz xutzu' ri José, y xutzu' chuka' chi can c'o runo'j (runa'oj). Romari' ri rey xu'on che ri José chi xoc chuka' gobernador pa Egipto,* y chuka' xoc encargado pa rocho.
11 Y ri tiempo ri' pa Egipto y pa Canaán, xoka jun tiempo chi wayjal, jun nim sufrimiento xka pa quiwi'. Y ri kati't-kamama' ri jec'o pa Canaán man niquiwil ta chic anchique niquitaj.* 12 Y ri Jacob rutata' ri José, xuna'ej chi pa Egipto c'o trigo. Romari' ri Jacob c'a chiri' xerutak-e ri ralc'ual chulok'ic trigo; ri ralc'ual jari' ri je kati't-kamama' roj.* 13 Y cuando xebe chic jun mej (bey), c'ajari' cuando ri José xuk'alajij-ri' chiquiwech ri rach'alal chi ja raja' ri José.* Y romari' ri Faraón xutemaj quiwech ri rach'alal ri José,* y xuna'ej chi ri José can jun hebreo-wi. 14 C'ajari' ri José xutak chi quiec'amer-pe ri Jacob ri rutata' y ri rach'alal.* Y je setenta y cinco chiconojel.* 15 Quiri' rubeyal xxule-ka ri Jacob pa Egipto.* Chiri' xcom-wi raja'* y chuka' ri ralc'ual, y ja reje' ri je kati't-kamama' roj. 16 Pero ri quich'acul, c'a pa jun lugar rubinan Siquem xemuk-wi.* Xebemuk pa jun ulef anchi' jec'o-wi ri jul quichi ri caminaki'. Ri jun ulef re', can ja ri Abraham ri lok'oyon can chique ri je ralc'ual ri achi xubinaj Hamor.
17 Y ri k'ij chi nibanataj ri can rubanon can jurar ri Dios che ri Abraham, chi can xtibanataj-wi, xa nakaj chic c'o-wi pe. Y ri tenemit Israel chuka' can xq'uiyer* chiri' pa Egipto. 18 Y ja tiempo ri' cuando chiri' pa Egipto xoc can jun c'ac'ac' rey ri man xutemaj ta rech ri José.* 19 Y ri c'ac'ac' rey re' can xuticriba-ka nu'on itzel runo'j (runa'oj) chique ri kawinak israelitas. Xu'on chique chi xquik'axaj q'uiy sufrimiento,* roma can xu'on chique chi ri calc'ual can xe ye'alex ja yebetorix chi yecom,* roma can man nrojo' ta chi yeq'uiyer-ka más. 20 Chupa ri tiempo ri' xalex ri Moisés chiri' chuka' pa Egipto. Y can utz xtz'et roma ri Dios. Oxi' ic' ri x-an cuenta coma ri te'j-tata'j.* 21 Y roma quixi'n-qui' chech ri rey Faraón, ja' xbequiya' ri parui' ri rakan-ya', chi nicom. Pero ri ac'ual xbewil-pe roma ri rumi'al ri rey. Ri rumi'al ri rey Faraón can anche'l ral xu'on che ri Moisés.* 22 Y ri Moisés can xtijox-wi utz riq'uin ronojel ri no'j (na'oj) ri c'o quiq'uin ri nima'k tak winak aj-Egipto. Can jun nimalaj achi xu'on-ka riq'uin ri nu'on y riq'uin ri nu'ij.
23 Cuando ri Moisés c'o yan cuarenta rujuna', xalex pa ránima chi xeberutzu' ri ruwinak israelitas. 24 Y xutzu' chi jun aj-Egipto nuch'ey jun israelita, ruwinak raja'. Y chi nuto' ri ruwinak y nutzolej ruq'uiexel che, xucamisaj ri achi ri nich'eyon. 25 Raja' xunojij-ka chi ri ruwinak israelitas xtiqui'en entender chi ja raja' ri takon roma ri Dios chi yerucol pa quik'a' ri aj-Egipto, pero reje' xa man xqui'en ta entender chi jari' ri rusamaj. 26 Y ruca'n k'ij, jec'o je ca'i' winak israelitas niqui'en ayowal, y ri Moisés xapon-apo quiq'uin, y xrojo' ta xoc chiquicojol chi quiri' man chic tiqui'en ayowal. Romari' raja' xu'ij chique: ¿Anchique roma niben ayowal? Rix can iwach'alal iwi'. Jix israelitas chi jix ca'i', xcha' chique. 27 Pero ri jun ri nich'eyon, xunim ri Moisés y xu'ij: ¿Ancu'x (Anchique) x-in chawe ret chi c'o ak'ij y chi jatiquier chuka' jojaben juzgar? 28 ¿O najo' yinacamisaj chuka' anche'l xa'an che ri jun achi ri aj-Egipto ri iwir? xcha'. 29 Y cuando ri Moisés xuc'oxaj quiri', xlumaj-e (xnimaj-e) y xbe c'a pa jun rech-ulef ri rubinan Madián.* Y chiri', chiquicojol winak ri man je ruwinak ta, xc'ue-wi. Chiri' xc'ule' y xec'ue' je ca'i' ralc'ual.*
30 Y k'axinak yan cuarenta juna' tic'ue' ri Moisés chiri' pa Madián, ja' cuando xuc'ut-ri' jun ángel chech pa jun zarza nijinin pa k'ak'. Re' xutzu' pa tz'iran rech-ulef, ri anchi' c'o-wi ri juyu' rubinan Sinaí. 31 Y cuando ri Moisés xutzu' ri', xsatz runo'j (xsach ruc'u'x). Y chi nutzu' más utz, xbe-apo chunakaj. Pero ja' cuando xbech'o'n-pe ri Ajaf che, y xu'ij: 32 Ja ren ri Dios ri xquinimaj ri awati't-amama'. Ja ren ri qui-Dios ri Abraham, ri Isaac y ri Jacob, xcha'. Y ri Moisés can man xrojo' ta chic xtzu'n-apo, xa nibarbot roma xibinri'l. 33 Y ri Ajaf xu'ij chuka' che ri Moisés: Talesaj la axajab chi'awakan, roma ri lugar anchi' jat-pa'l-wi, can lok'olaj-wi. 34 Y cami jatintak-e pa Egipto, chi nacol ri nutenemit, roma nintzu' chi q'uiy sufrimiento niquik'axaj pa quic'aslen, y nuc'oxan chuka' ri ok'ej ri niqui'en, y ja' xika-pe chi yencol,* xcha' ri Ajaf che ri Moisés.
35 Can ja ri Dios ri xtako-e ri Moisés chi yerucol ri ruwinak, y chi can ja chuka' raja' ri nic'uan quichi. Y ri xto'n richi ri Moisés, ja ri ángel ri xuc'ut-ri' chupa ri zarza. Y ri Moisés re', jare' ri man xquijo' ta ri ruwinak, y anchok che qui'in-wi: ¿Ancu'x (Anchique) biyon chawe chi c'o ak'ij y jatiquier chuka' jojaben juzgar? Ja Moisés ri' ri xtak-e roma ri Dios. 36 Ja raja' ri xcolo-pe quichi ri kati't-kamama' chiri' pa Egipto. Raja' c'o milagros ri man jun mej (bey) je-tz'eton ri xeru'on chiquiwech ri winak, chi quiri' xk'alajin chi can ja ri Dios ri takayon-e richi. Jec'o milagros ri xeru'on chiri' pa Egipto,* riq'uin ri Mar Rojo,* y ri cuarenta juna' ri xec'ue' pa tz'iran rech-ulef.* 37 Y ri Moisés xu'ij chuka' chique ri kawinak ri tiempo ri' chirij ri Cristo: Ri Kajaf Dios xtuyec-pe jun ri xtuk'alajij ri rutzij chique ri ka-familia ri xquiec'ue' más chakawech apo, can anche'l rubanon wiq'uin ren cami;* y ri' jun kawinak. Can tic'oxaj c'a rutzij. Quiri' ru'in can ri Moisés. 38 Y jare' ri Moisés ri xc'ue' pa tz'iran rech-ulef quiq'uin ri je-cha'on roma ri Dios. Y ja chuka' raja' ri xk'axan chique ri kati't-kamama' ri tzij ri xu'ij ri ru-ángel ri Dios che parui' ri juyu' Sinaí.* Can che-wi raja' xjach-wi ri tzij chi ri c'aslen chi quiri' raja' tuya' chake roj.
39 Xa ja ri kati't-kamama' man xeniman ta che ri Moisés. Pa ruq'uiexel ri', ri cánima reje' ch'anin xtzolaj c'a pa rech-ulef Egipto. 40 Y cuando ri Moisés c'a c'o parui' ri juyu' Sinaí, xqui'ij che ri Aarón: Tabana' jujun ka-dioses chi quiri' ja reje' yec'uan kachi. Roma ri Moisés ri xlesan-pe kachi ri pa Egipto, man keta'n ta anchique xu'on, romari' man nitzolaj ta pe.* 41 Y can xqui'en-wi jun wacx chi quiri' jari' ntoc qui-dioses, y can yequicot riq'uin.* Romari' xequicamisala' chicop chech, can xquiya' ruk'ij ri qui-dios ri xa ja reje' xebano-ka. 42 Y ri Dios xeruya' can ri kawinak, roma reje' xa xquiya-ka quik'ij ri dioses ri man je ketzij ta. Ri Dios xuya' lugar chique chi tiquiya' na quik'ij ri ch'umil. Can quiri' quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajin ri rutzij ri Dios ojer can. Chupa ri je-tz'iban can, ri Dios nu'ij:
Rix aj-Israel, cuando xixc'ue' cuarenta juna' pa tz'iran rech-ulef,
¿chue como ren xe'isuj-wi ri chicop ri xe'icamisaj chiri'? Manak.
43 Pa ruq'uiexel ri' xa xitelej ri rocho ri dios Moloc,
y xiya' ruk'ij ri ruch'umil ri i-dios rubinan Renfán.
Y jari' ri i-dios ri xe'iben chi xiya' quik'ij.
Romari' ren, xcha' ri Dios, xtin-en chiwe chi jixbec'ue' más c'a quiela' che ri Babilonia.*
Quiri' nu'ij chupa ri je-tz'iban can coma ri je rusamajel ri Dios.
44 Y cuando ri kati't-kamama' xec'ue' pa tz'iran rech-ulef, can quic'uan ri rocho ri Dios ri banon che tziak, y chiri' nuk'alajij-wi-ri' ri Dios chiquiwech. Ri rocho ri Dios ri', can anche'l ri xrojo' ri Dios, can quiri' x-an che, roma ri Dios can xuc'ut-wi chech ri Moisés anchique ru'onic nrojo' chi ni'an che.* 45 Y ja rocho ri Dios ri' ri quic'amon-pe ri kati't-kamama' cuando xe'oc-pe chupa ri rech-ulef re', cuando je-c'amon-pe roma ri Josué.* Y xec'ue-ka we', cuando xequich'ec ri winak ri jec'o chupa ri rech-ulef re'. Can ja ri Dios xto'n quichi chi xequilesaj-e ri winak. Y ri rocho ri Dios ri quic'amon-pe cuando xeloka, can c'a c'o pa ru-tiempo ri rey David. 46 Y ri rey re' can yalan-wi xojo'x roma ri Dios. Romari' raja' xuc'utuj favor che ri Dios chi tuya' lugar che chi nu'on jun rocho* ri Dios, ri can ru-Dios-wi ri Jacob. 47 Pero man ja' ta ri rey David ri xbano ri jay. Xa ja ri Salomón* ri ralc'ual ri rey David, jari' ri xbano ri rocho ri Dios. 48 Pero chuka' manak nic'atzin chi c'o ta jun jay anchi' nic'ue-wi ri nimalaj Dios. Romari' c'o ri jun achi ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can, rutz'iban can. 49 Ri Ajaf Dios nu'ij:
Ri rocaj jari' ri nu-trono,
y ri rech-ulef jari' ri anchi' ninya-wi ri wakan.*
¿Anchique c'a ru'onic ri jay niben rix chi ntoc wocho?
¿Y anchi' c'o-wi ri lugar ri niben chi yinuxlan?
50 ¿Rix ninojij chi nic'atzin jun jay chue chi yic'ue' chupa? Manak.
Xe toka pa iwi' chi ja ren ri xibano ronojel.*
Quiri' nu'ij ri rutz'iban can ri rusamajel ri Dios.
51 Y ri Esteban xu'ij chuka' chique: Rix cowirinak ri iwánima chupa ri mac, roma man nijo' ta nic'oxaj ri nu'ij ri Dios chiwe, ni man niya' ta chuka' lugar chi ntoc pa tak iwánima, y can manak-wi nijo' chi ja' ta ri Espíritu Santo ri nuc'uan iwichi. Y can anche'l ri xqui'en ri ojer tak kati't-kamama', can quiri' chuka' ri niben rix cami.* 52 ¿C'o como jun chique ri xek'alajin ri rutzij ri Dios ojer can, ri manak xu'on sufrir pa quik'a' ri iwati't-imama'? Man jun. Ri iwati't-imama' xequicamisaj ri xe'in chi ri Cristo ri can chojmilaj-wi ri ruc'aslen can xtipe-wi. Y cuando xoka ri Cristo, ja chic rix ri xixjacho richi, y xi'ij chi ticamises. 53 Y ri ley ri xuya' ri Dios che ri Moisés, can ángeles ri xe'in che. Y ja ley re' ri c'o iwiq'uin rix. Y can ángeles ri xe'in, rix man ninimaj ta, xcha' ri Esteban.
54 Y cuando ri achi'a' ri je autoridades xquic'oxaj ri xu'ij ri Esteban, xcataj quiyowal, y can niquijach'ach'ej quey chirij ri Esteban roma can itzel niquitzu'. 55 Pero ri Esteban can jun achi ri nojinak ránima riq'uin ri Espíritu Santo, romari' raja' xtzu'n chicaj, xutzu' ri ruk'ij ri Dios, y xutzu' chuka' ri Jesús pa'l pa ru-derecha ri Dios. 56 Y can ja' xu'ij: Ren nintzu' la rocaj jakal y nintzu' ri Jesús ri xalex chikacojol pa'l-apo pa ru-derecha ri Dios, xcha'.
57 Y ri winak ri itzel niquitzu' ri Esteban, roma man niquijo' ta chic niquic'oxaj, xquitz'apila' quixiquin; y can yesiq'uin xebecataj-pe chirij y can riq'uin ronojel quichuk'a' xbequitz'ama-pe. 58 Y xquilesaj-e chuchi' ri tenemit, y xquiq'uiak che abaj. Y ri xetz'ucu tzij chirij ri Esteban xquisowila' can ri quitziak chirakan jun ala' rubinan Saulo, chi quiri' utz yeq'uiakon. 59 Y cuando ri Esteban niq'uiak che abaj, raja' nu'on orar y nu'ij: Wajaf Jesús, tac'ulu' ri wánima.
60 Y c'ajari' raja' xxuquie', y can riq'uin c'a ruchuk'a' xch'o'n y xu'ij: Wajaf, man ta'an chique chi niquikalej ri mac niqui'en chue, xcha'. Y can xe c'a xu'ij quiere', xcom-ka.
* 7:3 Gn 12:1 * 7:4 Gn 11:31 * 7:5 Gn 12:7; 13:15; 15:18; 17:8 * 7:7 Gn 15:13-14 * 7:8 Gn 21:2-4 * 7:9 Gn 37:11 * 7:9 Gn 37:28 * 7:9 Gn 39:2, 21 * 7:10 Gn 41:39-41 * 7:11 Gn 41:54-57 * 7:12 Gn 42:1-2 * 7:13 Gn 45:1 * 7:13 Gn 45:16 * 7:14 Gn 45:9-10, 17-18 * 7:14 Gn 46:27 * 7:15 Gn 46:1-7 * 7:15 Gn 49:33 * 7:16 Gn 23:3-16; 33:19; 50:7-13; Jos 24:32 * 7:17 Ex 1:7 * 7:18 Ex 1:8 * 7:19 Ex 1:10-11 * 7:19 Ex 1:22 * 7:20 Ex 2:2 * 7:21 Ex 2:3-10 * 7:29 Ex 2:11-15 * 7:29 Ex 18:3-4 * 7:34 Ex 3:1-10 * 7:36 Ex 7:3 * 7:36 Ex 14:21 * 7:36 Nm 14:33 * 7:37 Dt 18:15, 18 * 7:38 Ex 19:1-25; 20:1-17; Dt 5:1-33 * 7:40 Ex 32:1 * 7:41 Ex 32:2-6 * 7:43 Am 5:25-27 * 7:44 Ex 25:9, 40 * 7:45 Jos 3:14-17 * 7:46 2 S 7:1-16; 1 Cr 17:1-14 * 7:47 1 R 6:1-38; 2 Cr 3:1-17 * 7:49 Is 66:1 * 7:50 Is 66:2 * 7:51 Is 63:10