16
Tok c'astajinek chic ri Jesús
Y tok k'axinek chic c'a ri uxlanibel-k'ij, ri María Magdalena, ri María ri quite' ri José y ri Jacobo, y chuka' ri ixok rubini'an Salomé xbequilok'ola-pe jubulej tak ak'on. Y re ak'on re' nic'atzin c'a chique richin nequiya' can chirij ri Jesús.* Y nimak'a' yan chupan ri nabey k'ij chire ri semana, xebe c'a chuchi-jul. Y tok niseker c'a pe, jari' tok ye'apon yan. Y rije' xquibila' c'a chiquivech: ¿Y achique c'a xtijakon ri jul chikavech? xecha'.
Pero tok xquitz'et ri jul, xquitz'et chi xa jakel. Ri nimalej abej tz'apebel-ruchi' ri jul, xa elesan chic el. Y tok rije' e oquinek chic c'a apo chupan ri jul,§ rije' xquitz'et c'a chi c'o jun achi'el ala', tz'uyul ri pa cajquik'a' apo, rucusan jun tziek sek ri napon c'a chiraken ka. Y ri ixoki' tok xquitz'et ri', xpe xibinri'il chique. Pero rija' xubij chique: Man c'a tixibij-ivi'. Roma yin can vetaman chi rix nicanoj ri ruch'acul ri Jesús aj-Nazaret, ri xcamisex chuva ri cruz. Rija' xc'astej yan el,* xa manek chic vave'. Titzu' la xc'oje-vi. Vacami c'a quixbiyin, y te'ibij chire ri Pedro y chique ri ch'aka' chic rutijoxela' ri Jesús. Te'ibij c'a chique chi ri Jesús xtinabeyej-el chivech, richin nic'ul-ivi' chila' pa Galilea. Y chiri' xtitz'et-vi, can achi'el ri rubin can chive.
Y ri ixoki' xe'el c'a el ri chiri' pa jul, pero can yebaybot c'a (yebarbot c'a). Ri xibinri'il ri chapayon c'a quichin can janíla nim. Rije' e anmajnek c'a el. Can man jun c'a achok che xquitzijoj-vi, roma e caminek roma quixibinri'il.
Tok ri Jesús xuc'ut-ri' chuvech ri María Magdalena
Tok ri Jesús xc'astej c'a chupan ri nimak'a' chire ri domingo, ri nabey k'ij richin ri semana, nabey c'a xuc'ut-ri' chuvech ri María Magdalena;§ ri ixok ri achok iq'uin xerelesaj e vuku' itzel tak espíritu. 10 Y ri María Magdalena can jac'ari' xbe y xberubij c'a chique conojel ri xerachibilaj ri Jesús.* Rije' janíla c'a yebison y quichapon ok'ej. 11 Pero tok rije' xcac'axaj c'a chi ri Jesús c'astajinek chic pe y chi ri María Magdalena xutz'et yan can ruvech, xa man xquinimaj ta.
Ca'i' achi'a' tzekelbey richin ri Jesús, xquitz'et ri Jesús tok c'astajinek chic
12 Que chuka' ri' ri Jesús xuc'ut-ri' chiquivech e ca'i' achi'a' ri quichapon c'a bey richin chi yebe juc'an chic. Rije' pa jun juyu' c'a ri e benek-vi. Pero roma ri Jesús jun vi chic nitzu'un tok xuc'ut-ri' chiquivech, man chanin ta xquetamaj ruvech. 13 Re ca'i' achi'a' c'a re' xbequibij chuka' chique ri ch'aka' chic ri xe'ojkan richin ri Jesús,§ pero chuka' man xenimex ta.
Ri samaj ri xubij can ri Jesús chi tiban
14 C'ari' ri Jesús xuc'ut-ri' chiquivech ri julajuj rutijoxela',* tok quichapon va'in. Rija' xubij c'a chique: ¿Achique c'a roma tok xa can man xicukuba' ta ic'u'x y xicovirisaj ri ivánima? xcha' chique. Queri' ri xubij chique roma ri tijoxela' xa can man xequinimaj ta ri xetz'eton richin ri Jesús chi c'astajinek chic pe chiquicojol ri caminaki'. 15 Y xubij c'a chuka' chique: Can quixbiyin c'a chuvech re ruvach'ulef y titzijoj ri utzilej ch'abel richin colotajic chique conojel ri vinek. 16 Ri vinek c'a ri niniman ri utzilej ch'abel richin colotajic y nuben chuka' bautizar ri', xticolotej c'a. Jac'a ri vinek ri xa man niniman ta, xtika' c'a ri ruc'ayeval pa ruvi'. 17 Ri xqueniman c'a vichin, q'uiy c'a xquequibanala' richin nik'alajin chi can inc'o-vi quiq'uin. Pa nubi' c'a yin xquequelesala' itzel tak espíritu§ y xquech'on pa ch'aka' chic ch'abel ri man e quetamalon ta.* 18 Rije' chuka' stape' xquequichop itzel tak cumatzi' y xquequitijla' camisanel tak ak'on, man jun xtiquiben. Xtiquiyala' chuka' quik'a' pa quivi' yava'i' y xquec'achoj. Q'uiy c'a ri xquequibanala' rije', xcha' ri Jesús.
Tok ri Jesús xtzolin chila' chicaj riq'uin ri Dios
19 Tok ri Ajaf Jesús ch'ovinek chic can chique ri rutijoxela', xbe; y ri chila' chicaj§ xc'ul roma ri Dios, y xtz'uye-apo* pa rajquik'a'. 20 Y tok ri tijoxela' xe'el c'a chi nej chi nakaj, xquitzijoj ri ruch'abel ri Dios. Y ri Ajaf can c'o-vi c'a quiq'uin richin yeruto' y chuka' can xuben chique chi q'uiy milagros ri xetiquir xquibanala' richin tik'alajin chi can ja ri kitzij ri niquitzijoj. Que c'a ri'.
* 16:1 Lc. 23:56. 16:2 Mt. 28:1; Lc. 24:1; Jn. 20:1. 16:4 Mr. 15:46. § 16:5 Lc. 24:3. * 16:6 Mt. 28:5, 6; Mr. 10:34; Jn. 2:19; 1 Co. 15:4. 16:7 Mt. 26:32; 28:10, 16, 17; Mr. 14:28. 16:8 Mt. 28:8. § 16:9 Lc. 8:2; Jn. 20:11-16. * 16:10 Jn. 20:18. 16:11 Lc. 24:11. 16:12 Lc. 24:13-15. § 16:13 Lc. 24:33, 35. * 16:14 Lc. 24:36; 1 Co. 15:5. 16:15 Mt. 28:19. 16:16 Jn. 3:18, 36. § 16:17 Lc. 10:17. * 16:17 Hch. 2:4; 1 Co. 12:10, 28. 16:18 Hch. 28:5. 16:18 Hch. 9:17. § 16:19 Lc. 24:51; Hch. 1:2. * 16:19 Ap. 3:21. 16:19 Sal. 110:1; Hch. 7:55; He. 1:3. 16:20 Hch. 14:3.