12
Ri c'ambel-tzij chiquij ri itzel tak kajoy-ulef
Y ri Jesús, riq'uin c'a c'ambel tak tzij xch'on-vi quiq'uin. Rija' que c'a re' ri xubila' chique: Xc'oje' c'a jun achin ri xutic ruvech ri rulef riq'uin uva.* Xuc'ojoj rij ri rulef y xuben chuka' achi'el jun ti pila ri pan ulef ri richin niyitz' ri uva. Xuben chuka' jun tz'ak ri nej jotol, y pa ruvi' ri' xc'oje-vi rachoch ri chajinel.
C'ari' xuya' can pa kajic chique ca'i-oxi' samajela', y rija' xbe nej.
Y ri rajaf ri ulef xutek c'a jun raj-ic' achin quiq'uin ri achi'a' ri e kajayon ri ulef, tok can tiempo chic richin chi neruc'ulu-pe ri uva kajbel richin ri ulef. Jac'a tok xapon ri aj-ic' quiq'uin ri achi'a' ri e kajayon ri ulef, re kajoy tak ulef re' xquichop c'a ri aj-ic' y xquich'ey, y man jun c'a uva xquiya-el pa ruk'a'. Y ri rajaf ri ulef xutek chic c'a jun raj-ic' achin c'a quiq'uin ri kajoy tak ulef, chuc'amic ri uva kajbel richin ri ulef. Pero ri achi'a' kajoy tak ulef xa chi abej xquic'ul-vi-apo y xquisocola-el pa rujolon (ruvi'). Q'uiy c'a ri xquibanala' y xquibila-el chire, y queri' xquitek-el. Pero ri rajaf ri ulef xutek chic jun raj-ic'. Y re aj-ic' re' xcamisex coma ri kajoy tak ulef. Y e janíla c'a ch'aka' chic rajic'a' xerutek, pero conojel c'o xquic'ulvachila'. Ec'o xech'ay, y ec'o xecamisex.
Y pa ruq'uisibel, ri rajaf ri ulef xaxe chic c'a ri ruc'ajol xc'oje' can riq'uin y rija' janíla nrajo' ri ruc'ajol. Pero ri rajaf ri ulef xutek c'a ri ruc'ajol c'a quiq'uin ri achi'a' ri e kajayon ri rulef, roma rija' xuch'ob: Ri achi'a' kajoy-ulef can xqueniman-vi c'a tok xtiquitz'et chi can ja ri c'ajolaxel ri napon, xcha-ka pa ránima. Pero tok ri achi'a' ri e kajoy richin ri ulef xquitz'et chi ja ri ruc'ajol ri rajaf ri ulef ri xapon, xquibila' c'a chiquivech: Jare' ri xtichinan can ronojel re ulef re kakajon vacami. ¿Achique roma man nikacamisaj? Richin queri' pa kak'a' roj nic'oje-vi can re ulef, xecha' c'a. Y can que vi c'a ri' xquiben. Xquichop ri c'ajolaxel, xquicamisaj.§ Xquelesaj c'a el ri chiri' pa rulef. Rije' xbequitorij c'a can juc'an chic ulef.
C'ari' ri Jesús xubij: ¿Achique cami xtuben ri rajaf ri ulef quiq'uin ri achi'a' kajoy tak ulef? Ri rajaf ri ulef xtipe c'a y xquerucamisaj ri kajoy tak ulef ri' y ri rulef xtuya' chic can pa kajic chique ch'aka' chic.*
10 ¿Y can man jun bey cami chuka' itz'eton ri jun tzij tz'ibatel can chupan ri ruch'abel ri Dios? Ri tzij ri nubij:
C'o c'a jun abej ri man xka' ta chiquivech ri ch'aka' banoy tak jay.
Pero re abej re' can xch'acon-vi, roma re abej re' xa can c'o-vi ri xucusan chire ri jay richin chi ri jay ri' man nitzak ta.
11 Can ja vi ri Ajaf xbanon re', y ri runak' tak kavech can man jun bey c'a quitz'eton chi nibanatej ta quere'.
Queri' nubij ri ruch'abel ri Dios.
12 Y ri achi'a' achok iq'uin xch'on-vi ri Jesús c'o ta xcajo' chi xquichop yan ta el, roma xquinabej chi ri achi'a' kajoy tak ulef ri xerunataj chupan ri c'ambel-tzij, xa chiquij rije' xch'on-vi. Y xa man jun xquiben richin xquichop ta el, roma niquixibij-qui' chiquivech ri vinek ri ec'o riq'uin. Rije' xquiya' c'a can ri Jesús y xebe.
Nic'utux chire ri Jesús vi utz o man utz ta nitoj ri alcaval
13 Y ri achi'a' ri' ec'o c'a ch'aka' chic cachibil ri xequitek-pe. Xequitek c'a pe ca'i-oxi' achi'a' fariseos y chuka' e ca'i-oxi' ruvinak ri rey Herodes, richin chi niquiya' ta pa c'ayef ri Jesús y nitzak ta pa quik'a' riq'uin ri ch'abel ri nubij.§ 14 C'ari' rije' xepe c'a y xquibij chire ri Jesús: Rat ri at jun Tijonel, roj can ketaman c'a chi xaxe vi c'a ri kitzij ri nika' chavech y jari' ri natzijoj. Y rat man naxibij ta chuka' avi' chuvech jun vinek, stape' can janíla ta ruk'ij. Y can nac'ut-vi ri ruch'abel ri Dios pa rubeyal. ¿Achique c'a nabij chike? ¿Ruc'amon cami chi nikatoj ri alcaval ri nubij ri rey César ri c'o chi nikatoj o xa man ruc'amon ta chi nikatoj chire? xecha' c'a.
15 Pero ri Jesús can retaman-vi chi riq'uin ca'i' quipalej ri niquic'utuj queri'. Romari' rija' xubij chique: ¿Achique c'a roma rix nitej ik'ij richin yinitejtobej?* Tic'ama' c'a pe ri mero ri' y tintzu' na c'a achique ruvech, xcha' chique.
16 Y rije' xbequic'ama' c'a pe ri mero richin niquic'ut chuvech. Y c'ari' rija' xuc'utuj c'a chique: ¿Achok vachibel c'a la'? ¿Y achok bi' chuka' la c'o chuvech la mero? xcha' rija'.
Y rije' xquibij: Richin ri rey César, xecha'.
17 Y jari' tok ri Jesús xubij chique: Titojo' ri alcaval chire ri César riq'uin ri mero ri ruc'amon chi niya' chire rija'. Y tiya' chire ri Dios, ronojel ri ruc'amon chi niya' chire rija', xcha' ri Jesús chique.
Y rije' can achique la xquina' tok xcac'axaj ri xubij ri Jesús chique, roma man xetiquir ta xquiya' pa c'ayef.
Ri caminaki' can xquec'astej-vi
18 Y jac'ari' tok ch'aka' chique ri achi'a' saduceos xe'apon riq'uin ri Jesús. Re achi'a' re' man niquinimaj ta c'a chi ri caminaki' xquec'astej chic pe. Y roma c'a ri' rije' xquibij chire ri Jesús: 19 Rat ri at jun Tijonel chuka', c'o c'a jun ri nikajo' nikac'utuj chave. Ri Moisés can rutz'iban-vi c'a can chike, chi tok jun achin nuya' can ri rixjayil roma ri niquen-el (nicom-el) y man jun ralc'ual nic'oje' can, can jun c'a rach'alal rija' ri c'o chi nic'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, richin queri' yec'oje' ta ralc'ual riq'uin ri ixok malca'n. Y vi can ec'o ralc'ual yec'oje' riq'uin ri ixok, ri nabey ala' noc ralc'ual ri caminek chic el. 20 Y rije' xquibij c'a: Que c'a ri' xec'oje' e vuku' achi'a' cach'alal qui'. Ri nabey xc'ule'. Pero xquen-el (xcom-el), y man jun ralc'ual xc'oje'. 21 Xpe ri ruca'n achin, ri rach'alal can ri achin ri caminek chic el, xc'ule' riq'uin ri malca'n ixok. Pero chuka' re achin re' xquen-el (xcom-el) y man jun ralc'ual xc'oje'. Ri rox achin can ja chuka' ri' xuc'ulvachij-el, achi'el ri ca'i' nabey tak rach'alal y ri ixok c'a xc'oje' na can. 22 Che vuku' achi'a' cach'alal qui' quere' xquic'ulvachila-el. Y man jun chique re vuku' achi'a' re' xc'oje' ta can ralc'ual. Y pa ruq'uisibel xquen chuka' el (xcom chuka' el) ri ixok. 23 Y ri achi'a' saduceos xquibij c'a chire ri Jesús: Rat nabij chi xtapon jun k'ij tok ri caminaki' xquec'astej-pe. Tok xtapon c'a ri k'ij ri', ¿achok ixjayil c'a xtoc re ixok re'? Roma che vuku' achi'a' cach'alal qui' xec'oje' riq'uin, xecha'.
24 Can jac'ari' tok ri Jesús xubij chique ri achi'a' ri': ¿Man cami ix sachinek ta riq'uin ri xibij, roma man k'axinek ta chivech ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios? ¿Man c'a ivetaman ta chi ri ruchuk'a' ri Dios janíla nim?§ 25 Roma tok ri caminaki' xquec'astej-el, man xquec'ule' ta chic, ni man chuka' xqueyatej ta el quimi'al-quic'ajol richin yec'ule'. Xa xque'oc achi'el ri ángeles* ri ec'o chila' chicaj. 26 Y ri caminaki' can xquec'astej-vi, y yin ninch'ob chi rix jebel ivetaman ri achique ri tz'ibatel can roma ri Moisés, tok rija' xutz'et ri ruxulu-quiej, ri jun k'ayis c'o ruq'uixal, nic'at, y chiri' xbech'on-pe ri Dios chire y xubij: Ja yin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac y ri ru-Dios chuka' ri Jacob, xcha' chire. 27 Y vi ta rije' e caminaki' richin jantape' y xa man ta yec'astej chic pe jun bey, ri Dios man ta qui-Dios rije', roma ri Dios can qui-Dios vi ri c'o quic'aslen y man quichin ta ri caminaki'. Roma c'a ri' yin ninbij chi xa ix sachinek riq'uin ri nibij, xcha' ri Jesús chique.
Tok ri Jesús xubij ri achique pixa' ri más nim
28 Y jac'ari' tok xjel-apo riq'uin ri Jesús jun etamanel chirij ri ley. Ri etamanel ri' xrac'axaj c'a ri xquibij ri achi'a' saduceos chire ri Jesús, y xrac'axaj chuka' ri xubij ri Jesús chique ri achi'a' ri'. Y chuvech rija' can k'alaj vi chi utz ri xubij ri Jesús y c'ari' xuc'utuj c'a: ¿Achique c'a chique ri pixa' ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés, ri c'o pa nabey? xcha' chire ri Jesús.
29 Y ri Jesús xubij c'a chire: Ri nabey pixa' jac'a ri nubij: Tivac'axaj c'a rix aj-Israel, ri Kajaf xaxe jun, y ri' ja ri Kajaf Dios.§ 30 Can tivajo' c'a ri Dios ri Ivajaf. Tivajo' riq'uin ronojel ivánima. Tivajo' chupan ri ronojel ri ic'aslen, riq'uin ri inojibal y riq'uin chuka' ronojel ri ivuchuk'a'.* Jac'are' ri pixa' ri más nim rejkalen. 31 Y c'o chuka' jun ruca'n pixa' ri janíla rejkalen y jubama junan riq'uin ri nabey. Y ri pixa' ri' nubij c'a: Can achi'el navajo-ka-avi' rat, can que c'a chuka' ri' que'avajo' ri ch'aka' chic. Y ja ca'i' pixa' re' ri más e nima'k ec'o, xcha' c'a ri Jesús.
32 Y ri etamanel chirij ri ley xubij c'a chire ri Jesús: Tijonel, xcha' c'a chire. Can queri' vi. Can kitzij ri xabij chi xaxe jun Dios c'o, y man jun chic. 33 Nic'atzin chi nikajo' riq'uin ronojel kánima. Nic'atzin chi nikajo' riq'uin ri kanojibal, riq'uin ri ronojel ri kac'aslen y riq'uin chuka' ronojel ri kuchuk'a'. Y achi'el chuka' nikajo-ka-ki' roj, can que c'a chuka' ri' quekajo' ri ch'aka' chic. Vi yekaben c'a re', can más quejkalen que chuvech ri chicop ri yesuj chire ri Dios;§ tok can ronojel o man ronojel ta ri ti'ij niporox, xcha' c'a ri etamanel.
34 Y tok ri Jesús xrac'axaj chi can jebel vi xk'ax chuvech ri jun etamanel ri', ri Jesús xubij c'a chire: Rat xa man nej ta chic c'a atc'o-vi richin chi yatoc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha' chire.
Y jari' c'a tok man jun chic xbanon covil richin c'o ta xuc'utuj chire ri Jesús.*
Ri Jesús nich'on chirij ri niquich'ob ri etamanela' chirij ri Cristo
35 Y ri Jesús richin yerutijoj c'a ri vinek ri quimolon-qui' riq'uin, chiri' pa rachoch ri Dios, xubij c'a chique: ¿Achique c'a roma tok ri etamanela' chirij ri ley niquibij chi ri Crísto xa choj jun riy-rumam can ri rey David? 36 Tok xa can ja ri rey David xbin ri xk'alajirisex chire roma ri Lok'olej Espíritu. Ri David can xubij-vi c'a:
Ri Ajaf Dios xubij chire ri Vajaf ri Crísto:
Catz'uye-pe re pa vajquik'a',
y xquenya' pan ak'a' ri ye'etzelan avichin.
Queri' xubij.
37 Y vi ri rey David tok xc'ase' chuvech re ruvach'ulef can xubij Vajaf chire ri Crísto, ¿achique c'a roma tok ri etamanela' chirij ri ley niquibij chi ri Cristo xa choj jun riy-rumam can ri rey David?§ xcha' ri Jesús.
Y janíla c'a e q'uiy chique ri vinek ri can riq'uin vi ronojel cánima xcac'axaj ri xubij.
Ri Jesús nuk'alajirisaj ri quimac ri achi'a' e etamanela' chirij ri ley
38 Y ri Jesús xubij c'a chuka' chique ri vinek tok yerutijoj: Man c'a tiben achi'el niquiben ri achi'a' e etamanela' chirij ri ley.* Roma rije' yalan nika' chiquivech niquicusaj tukutek tak tziek, richin queri' titz'et chi janíla quik'ij. Janíla chuka' nika' chiquivech chi yek'ejelox can (yek'ijalox can) ri pa bey ri acuchi nequimolo-vi-qui' ri vinek. 39 Y ri pa tak nima-jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, can jac'a ri nabey tak ch'aquet yequicanola', richin queri' tibix chi janíla quik'ij. Y can que chuka' ri' yequibanala' ri pa nima'k tak va'in. 40 Y re achi'a' c'a chuka' re' yequelesala' ronojel qui-cosas ri malcani'a' tak ixoki'. Y xe richin quenimex chi rije' e utz tak vinek, yeyaloj tok niquibanala' oración chire ri Dios. Pero rije' can xtika-vi más ruc'ayeval pa quivi', roma ri quimac janíla q'uiy, xcha' ri Jesús.
Ri rusipanic ri malca'n-ixok
41 Y ri Jesús tz'uyul c'a ri chiri' chuvech apo ri acuchi niyalox-vi can ri mero chiri' pa rachoch ri Dios. Jari' c'a tok rija' yerutzu' ri vinek tok niquiyala' can mero chiri'. Xerutz'et c'a e q'uiy beyoma' ri janíla q'uiy mero niquiyala' can.§ 42 Pero xapon c'a chuka' jun ixok malca'n ri can nik'alajin chi man beyon ta. Rija' xuya' c'a can ca'i' tak mero ri man rubanon ta ni jun centavo. 43 Y tok ri Jesús xutz'et ri ixok ri', xuc'ut c'a chiquivech ri rutijoxela' y xubij chique: Can kitzij c'a ninbij chive chi yin nintz'et chi xa ja la ti ixok la' ri xyo'on can más q'uiy,* que chiquivech conojel ri e yoyon can mero richin re pa rachoch ri Dios. 44 Roma rija', stape' man q'uiy ta oc xuya' can, rija' xuya' c'a ronojel ri c'o riq'uin. Jac'a la ch'aka' chic, stape' janíla q'uiy mero xquiyala' can, xa juba' oc chire ronojel beyomel ri c'o quiq'uin, xcha' ri Jesús.
* 12:1 Sal. 80:8; Is. 5:1; Mt. 21:33; Lc. 20:9. 12:5 2 Cr. 36:16; Neh. 9:26; Hch. 7:52; 1 Ts. 2:15. 12:6 Ro. 8:3; Ga. 4:4; 1 Jn. 4:9. § 12:8 Hch. 2:23. * 12:9 Hch. 28:23-28. 12:10 Sal. 118:22; Mt. 21:42; Lc. 20:17, 18; Ro. 9:33; Ef. 2:20; 1 P. 2:7, 8. 12:12 Mt. 21:45, 46; Jn. 7:30, 44. § 12:13 Mt. 22:15; Lc. 20:20. * 12:15 Jn. 8:6. 12:18 Mt. 22:23; Lc. 20:27; Hch. 23:8; 1 Co. 15:12. 12:19 Gn. 38:8; Dt. 25:5, 6; Rt. 4:5. § 12:24 Lc. 1:37; Ro. 4:17; Ef. 1:19, 20. * 12:25 Mt. 22:30; Lc. 20:35, 36. 12:26 Ex. 3:1-6. 12:28 Mt. 22:35, 36. § 12:29 Dt. 6:4. * 12:30 Lc. 10:27. 12:31 Lv. 19:18; Ro. 13:9; 1 Co. 13:1; Ga. 5:14; Stg. 2:8. 12:32 Dt. 4:39; Is. 45:6, 14; 46:9; 1 Co. 8:4, 6. § 12:33 Mi. 6:6. * 12:34 Mt. 22:46. 12:35 Lc. 20:41. 12:36 Sal. 110:1; 1 Co. 15:25; He. 1:13. § 12:37 Ro. 1:3. * 12:38 Mt. 23:3. 12:38 Lc. 11:43; 20:46. 12:40 Mt. 23:14. § 12:41 Lc. 21:1. * 12:43 2 Co. 8:12.