23
Tok ri Jesús xuc'uex chuvech ri Pilato
Y c'ari' c'a, conojel ri ec'o chiri' xeyacatej c'a el, y xquic'uaj-el ri Jesús richin nequijacha' pa ruk'a' ri jun k'atoy-tzij rubini'an Pilato.* Y ri chiri' chuvech ri k'atoy-tzij, niquisujula' c'a apo y niquibij: Roj ketaman chi re Jesús q'uiy rumac. Rija' nuya' quina'oj ri vinek. Rija' nubila' chuka' chique ri vinek chi man tiquitoj ri alcaval chire ri rey César. Y chuka' nubila' chi ja rija' ri Cristo, y re' can nuk'alajirisaj c'a chi ja rija' ri Rey, xecha'.
Y ri Pilato xuc'utuj c'a chire ri Jesús: ¿Ja rat ri qui-Rey ri israelitas? xcha' chire.
Y ri Jesús xubij chire: Ja', queri'. Can achi'el ri xabij, xcha' rija'.
Y c'ari' ri Pilato xubij chique ri principal-i' tak sacerdotes y chique ri vinek chuka': Yin man jun ch'a'oj ninvil chirij re jun achin re',§ xcha'.
Pero rije' man yetane' ta ka. Xa niquitej c'a quik'ij chi niquibila-apo: Xa nuya' quina'oj ri vinek pa ronojel tinamit richin re Judea. Chila' c'a pa Galilea ruchapon-pe rubanic. Y queri' nubanala' ri petenek, y c'a tok xkana' xoka' chuka' re vave' pa tinamit Jerusalem, xecha-apo.
Tok ri Jesús xuc'uex-apo chuvech ri Herodes
Y tok ri Pilato xrac'axaj ri c'ari' niquibij-ka, xuc'utuj c'a chi vi aj-Galilea ri Jesús. Tok xbix c'a chire chi kitzij, rija' xutek c'a el ri Jesús chire ri Herodes, ri k'atoy-tzij richin ri Galilea.* Y man c'ayef ta xuben roma ri Herodes c'o c'a chiri' pa tinamit Jerusalem ri k'ij ri'. Y tok ri Herodes xutz'et ri Jesús, janíla xquicot ránima, roma can q'uiy yan c'a k'ij rurayin chi rutz'eton ta. Y q'uiy c'a ri rac'axan chirij. Romari' can rubanon c'a chi can xtutz'et na jun bey tok nuben jun milagro. Y ri Herodes q'uiy c'a ri xeruc'utula' chire ri Jesús, pero ri Jesús man jun tzij xubij chire. 10 Y can ec'o c'a apo chuka' ri principal-i' tak sacerdotes y ri etamanela' chirij ri ley, richin niquisujuj ri Jesús. Rije' can niquitej c'a quik'ij richin yesujun-apo. 11 Y ri Herodes y ri e ru-soldados can man jun ruk'ij xquiben chire ri Jesús y xquitze'ej. Xquiya' c'a jun tziek chirij, can achi'el ri yequicusala' ri reyes. Roma chiquivech rije' xa man jun ruk'ij ri Jesús. Y c'ari' c'a ri Herodes xutzolij chic el chire ri Pilato. 12 Ri Herodes y ri Pilato c'o oyoval chiquicojol. Jac'a ri k'ij ri' xa junan quivech xuben can.§
Ri Pilato xujech c'a el ri Jesús richin chi ticamisex chuvech cruz
13 Y c'ari' ri Pilato xeroyoj ri e principal-i' tak sacerdotes y ri e cachibil, ri pa comon yek'aton tzij. Y chuka' xeroyoj ri vinek.* 14 Y c'ari' xubij chique: Rix xo'iya' re Jesús pa nuk'a', y nisujuj chi nuyala' quina'oj ri vinek. Pero can chivech c'a rix xinc'utuj-vi chire, y yin nintz'et chi man e rubanalon ta ri ch'a'oj ri nibij rix richin xo'isujubej. 15 Y chuka' ri Herodes man jun xril chirij, tok xixintek-el riq'uin, y romari' xutzolij chic pe pa nuk'a' yin. Xaxe riq'uin ri' niketamaj chi man jun ch'a'oj rubanon richin queri' nika' ta ri camic pa ruvi'. 16 Xtintek c'a ruch'ayic, y c'ari' nincol-el, xcha' ri Pilato.
17 Y ri k'atoy-tzij can c'o c'a chi nucol-el jun preso,§ roma queri' niban ronojel juna' pa ru-tiempo ri pascua, ri jun quinimak'ij ri israelitas. 18 Romari' conojel junan xech'on-apo riq'uin uchuk'a', y xquibij: ¡Ja ri Barrabás tacolo-el, y ri Jesús ticamisex!* xecha'.
19 Y ri Barrabás kajinek c'a pa cárcel roma xyacatej chirij ri k'atbel-tzij ri chiri' pa tinamit, y rubanon chuka' camic. 20 Y ri Pilato, roma c'a can nrajo-vi nucol-el ri Jesús, xch'on chic c'a jun bey chique ri vinek. 21 Pero ri vinek xech'on-apo riq'uin cuchuk'a', y xquibij: ¡Ticamisex chuvech cruz! ¡Ticamisex chuvech cruz!
22 Y pa rox bey ri Pilato xubij c'a chique: ¿Achique c'a mac rubanon chivech re jun achin re'? Yin man jun ch'a'oj ninvil chirij, richin chi nika' ta ri camic pa ruvi'. Xtintek c'a ruch'ayic, y c'ari' nincol-el, xcha'.
23 Pero ri vinek y ri principal-i' tak sacerdotes, can riq'uin c'a uchuk'a' niquic'utuj-apo chi ticamisex ri Jesús chuvech cruz. Can nik'alajin c'a chi ja ri ch'abel ri xquibila-apo rije' ri xtech'acon. 24 Y jari' tok ri Pilato xubij chi tiban c'a achi'el ri niquic'utuj-apo rije'. 25 Y xucol c'a el ri achin ri xquic'utuj-apo chire chi tucolo-el. Y ri achin ri' xa kajinek c'a pa cárcel roma xyacatej chirij ri k'atbel-tzij y xuben chuka' camic. Jac'a ri Jesús xa xujech-el richin chi ticamisex chuvech cruz, roma can jari' ri xcajo' ri vinek chirij.
Tok ri Jesús xbajix chuvech cruz
26 Y tok ri soldados quic'uan c'a el ri Jesús richin nequibajij chuva ri cruz, xquic'ul c'a jun achin petenek pa juyu', jun achin aj-Cirene y rubini'an Simón. Y ri soldados chirij c'a rija' xquiya-vi-el ri ru-cruz ri Jesús. Can jac'a rija' xuc'uan-el ri cruz, y chirij ri Jesús benek-vi.§
27 Y can janíla c'a vinek ri e benek chirij. Y janíla c'a chuka' ixoki' ri ye'ok'en ruvech ri Jesús, y niquibisoj janíla. 28 Y ri Jesús xerutzu' c'a, y xubij chique: Ixoki' aj-Jerusalem, man c'a quinivok'ej yin. Xa tivok'ej-ivi' rix, y tivok'ej chuka' quivech ri ac'uala' ec'o iviq'uin. 29 Roma can ec'o c'a k'ij xque'oka' tok c'ayef ri xtibanatej. Y romari' xtibitej chi jebel ruva-ruk'ij ri ixok ri man nalan ta, ni man jun bey xroyobej ta jun ac'ual, y man xuya' ta chuka' rutz'un.* 30 Roma jari' tok xtibanatej chi ri vinek can xquech'oviyaj chique ri nima'k tak juyu' y xtiquibila': Quixtzak-pe chikij. Chuka' xquech'oviyaj chique ri cocoj tak juyu' y xtiquibila' c'a: Kojivevaj, xquecha'. 31 Roma vi chuve yin ri achi'el jun che' rex can niban chi c'o chi ninc'ovisaj tijoj-pokonal, ¿achique ta cami ri man xtiban chique ri xa e achi'el chaki'j tak che'? xcha' ri Jesús.
32 Y ec'o c'a chuka' e ca'i' elek'oma' ri e uc'uan-el, richin yecamisex junan riq'uin ri Jesús.§ 33 Y tok xe'apon c'a chupan ri jun juyu' rubini'an Calavera,* xquibajij c'a ri Jesús chuva ri ru-cruz, y que chuka' ri' ri e ca'i' elek'oma'. Jun xpabex pa rajquik'a', y ri jun chic pa rajxocon (izquierda). 34 Y ri Jesús xubij c'a: Nata' Dios, tacuyu' quimac, roma man quetaman ta achique ri ye'ajin chubanic, xcha' ri Jesús.
Y ri soldados xquiya' pan etz'anen ri rutziak ri Jesús, richin xquitz'et achique chi tziek ri niquic'uala-el chiquijujunal. 35 Y ri Jesús tzuliben c'a apo coma janíla vinek y coma chuka' ri achi'a' ri can yek'aton-vi tzij chiquicojol ri israelitas. Y conojel c'a re vinek re' niquitze'ej-apo, y niquibila': Rija' e q'uiy xerucol. Vacami tucolo' c'a ri' rija', vi can kitzij chi ja rija' ri Cristo ri cha'on roma ri Dios,§ xecha'.
36 Y can que chuka' oc ri' niquiben ri soldados. Yetze'en-apo chirij ri Jesús. Yejel-apo riq'uin y niquisujla' jun ch'amilej ruya'al-uva chire. 37 Y niquibila' c'a chire chuka': Vi can ja rat ri qui-Rey ri israelitas, tacolo' c'a avi' ayon, yecha' chire.
38 Y pa ruvi' c'a el ri cruz c'o c'a jun tzij tz'iban chuvech jun tz'alen. Ri tzij c'a ri' tz'ibatel-el pan oxi' ch'abel. Tz'iban pa quich'abel ri aj-Grecia, pa quich'abel ri aj-Roma y pa quich'abel ri israelitas. Y ri tzij ri' nubij c'a: Jare' ri qui-Rey ri israelitas.*
39 Y jun c'a chique ri e ca'i' elek'oma' ri ec'o chuka' chuvech qui-cruz, itzel xch'on-apo chire ri Jesús, roma xubij: Rat ri nabij chi ja rat ri Cristo, tacolo' c'a avi' rat, y kojacolo' chuka' roj, xcha'.
40 Jac'a ri jun chic elek'on xchapon, y xubij-apo chire ri jun: ¿Can man naxibij ta avi' chuvech ri Dios chupan re ruc'ayeval re ojc'o-vi riq'uin? 41 Roj can utz vi rubanic chike, roma yojajin chutojic ri itzel e kabanalon. Jac'a rija' man jun achique ta mac rubanon.
42 Y ri elek'on ri' xubij c'a apo chire ri Jesús: Quinoka' c'a chi'ac'u'x, tok xcape y ja rat chic ri K'atoy-Tzij,§ xcha'.
43 Y ri Jesús xubij c'a chire: Kitzij c'a ninbij chave, chi can ja re vacami xcabec'oje' viq'uin ri pa lugar richin quicoten,* xcha' ri Jesús chire.
Ri rucamic ri Jesús
44 Y pa nic'aj-k'ij la'ek ri' tok ri ruvach'ulef xk'ekumer. Y ri k'eku'n ri' xq'uis-el ri las tres ri tikak'ij. 45 Ri k'ij can man xsakirisan ta chic, y jac'ari' tok xel pa ca'i' ri tziek ri achok iq'uin ch'aron-vi rupan ri rachoch ri Dios. 46 Can jac'ari' tok ri Jesús riq'uin c'a ruchuk'a' xubij: Nata' Dios, pan ak'a' c'a ninjech-vi ri vánima,§ xcha'. Y can xe c'a xubij quere', can jari' xquen-ka (xcom-ka).
47 Tok ri Capitán quichin ri soldados xutz'et ri xbanatej, xuya' c'a ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios, y xubij c'a: Can kitzij na vi chi re jun achin re' man jun na vi rumac,* xcha'.
48 Y janipe' ri vinek ri ec'o-apo y xquitz'et ri xbanatej, niquibajila' c'a ruva-quic'u'x ri xetzolin roma ri k'axo'n c'o pa cánima. 49 Y ri e etamayon ruvech ri Jesús, y ri ixoki' ri can c'a pa Galilea e tzeketel-pe chirij, c'a nej c'a ec'o-vi-el niquitzu-apo ri xbanatej.
Tok xmuk ri Jesús
50 Y c'o c'a jun achin rubini'an José, y aj pa tinamit Arimatea ri pa Judea nicanej-vi can. Re jun utzilej y chojmilej achin c'a re' cachibil ri achi'a' ri yek'aton tzij chiquicojol ri israelitas.§ 51 Y ri José chuka' royoben tok ri Dios xtoc ri K'atoy-Tzij, y romari' tok rija' man xka' ta chuvech ri xquibij ri rachibil chi niban chire ri Jesús.* 52 Y rija' xbe c'a riq'uin ri k'atoy-tzij rubini'an Pilato chuc'utuxic ri ruch'acul ri Jesús, richin numuk. 53 Y tok rukasan chic c'a pe ri ruch'acul ri Jesús chuva ri cruz, rija' xupis pa jun tziek. Y c'ari' xberumuku' can pa jun jul richin caminek, c'oton chuvech jun juyu' ri xa can abej vi. Y man jun c'a ucusayon ri jul ri'. 54 Pero ri k'ij ri', ri vinek niquichojmirisala' chic c'a qui', roma ri k'ij ri richin uxlanen nitiquir yan. Y can jac'a tok nika' ri k'ij, jari' tok nitiquir.
55 Y ri ixoki' ri can c'a pa Galilea e tzeketel-pe chirij ri Jesús,§ xebe c'a tok xbemuk can; y romari' tok can jebel quetaman ri lugar ri xmuk-vi can, y chuka' xquitzu' can jebel achique rubanic xban can chire ri ruch'acul.* 56 Y tok xetzolej ri pa tak cachoch ri ixoki' ri', xequibanala' cutzil jubulej tak ak'on richin jari' nequiya' can chirij ri Jesús. Y xe'uxlan c'a chupan ri jun k'ij richin uxlanen ri', can achi'el nubij chupan ri ley richin ri Moisés.
* 23:1 Mt. 27:2; Mr. 15:1; Jn. 18:28. 23:2 1 R. 21:10-13; Sal. 35:11; 62:4; 64:3-6; Jer. 20:10; 37:13-15; Dn. 3:12; Mt. 17:27; 22:21; Mr. 12:17; Jn. 19:12; Hch. 17:7; 24:5; 1 P. 3:16-18. 23:3 Mt. 27:11; 1 Ti. 6:13. § 23:4 Mt. 27:19, 24; Mr. 15:14; Jn. 18:38; 2 Co. 5:21; 1 P. 2:22. * 23:7 Lc. 3:1. 23:8 Mt. 14:1; Mr. 6:14; Lc. 9:9. 23:11 Is. 53:3. § 23:12 Hch. 4:27; Stg. 4:4. * 23:13 Mt. 27:23; Mr. 15:14; Jn. 18:38. 23:14 Dn. 6:4. 23:16 Mt. 27:26; Mr. 15:15; Jn. 19:1; Hch. 5:40, 41. § 23:17 Mt. 27:15; Mr. 15:6; Jn. 18:39. * 23:18 Hch. 3:14. 23:24 Ex. 23:2; Jn. 19:16. 23:25 Pr. 17:15. § 23:26 Mt. 27:32. * 23:29 Lc. 21:23. 23:30 Is. 2:19; Os. 10:8; Ap. 6:16; 9:6. 23:31 Pr. 11:31; Jer. 25:29; Ez. 20:47; 21:3, 4; 1 P. 4:17. § 23:32 Is. 53:12; Mt. 27:38. * 23:33 Mr. 15:22; Jn. 19:17; He. 13:12. 23:34 Mt. 5:44; Hch. 3:17; 7:60; 1 Co. 4:12. 23:34 Mr. 15:24; Jn. 1:24. § 23:35 Sal. 22:17; Zac. 12:10. * 23:38 Jn. 19:19. 23:39 Mt. 27:44; Mr. 15:32. 23:40 Ef. 5:11. § 23:42 He. 1:3; 8:1. * 23:43 Ap. 2:7. 23:44 Mr. 15:33. 23:45 Mt. 27:51. § 23:46 Sal. 31:5. * 23:47 Mt. 27:54. 23:48 Lc. 18:13. 23:49 Sal. 38:11; Jn. 19:25. § 23:50 Mt. 27:57; Mr. 15:43; Jn. 19:38. * 23:51 Gn. 37:21, 22; 42:21, 22; Ex. 23:2; Lc. 2:25, 38; 1 Ti. 5:22. 23:53 Is. 53:9; Mt. 27:59. 23:54 Mt. 27:62. § 23:55 Lc. 8:2. * 23:55 Mr. 15:47. 23:56 Mr. 16:1. 23:56 Ex. 20:10; Is. 56:2, 6; 58:13; Jer. 17:24.