8
Masa, cuatro mil ñarãre Jesús, bare ĩ ecare queti
(Mt 15.32-39)
Quẽna Jesús tʉjʉ jãjarã masa rẽjacõari, ĩna ñaro rĩne bare jedicoasuju ĩnare. To bajiri ĩ buerimasare jicõari, ado bajiro yiyuju Jesús:
—Ado ñarãre ĩamaiaja yʉ. Idiarʉ̃mʉ tʉsajʉ yuja, yʉ rãca ĩna ñaro. To bajicõari bare maama. Bamenane ĩna ya virijʉ ĩna tudiasere bojabeaja yʉ. Sĩgʉ̃ri sõjʉ vadiriarã ñaama. Ĩnare yʉ tudirotijama, bamenane ĩna vajama, ñiorijarã ñari, rijavẽjacoaborãma —ĩnare yiyuju Jesús.
To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩ buerimasa:
—Ado, masa manojʉ ñaja. No bajiro masa ñaro cõro ĩna barotire bare bʉjamasiña manoja —ĩre yiyujarã ĩna.
To ĩna yirone,
—¿No cõro jairo pan cʉoati mʉa? —ĩnare yiyuju.
—Cojomo cõro jʉa jẽnituaro ñaricari ñaja —ĩre yiyujarã ĩna.
To ĩna yirone, rʉ̃cacane masare rujirotiyuju Jesús. To yicõari pan cojomo cõro jʉa jẽnituaro ñaricari ñasere juacõari, “Quẽnaro yaja mʉ”, Diore ĩre yivariquẽnañuju Jesús. To yicõari tire iguesurebatecõari, ĩ buerimasare ĩsiñuju. To bajiri ĩnajʉa rujirãre ĩsibatoyujarã yuja. Vai quẽne mojoroaca cʉoyujarã ĩna. To bajiri vaire juacõari, “Quẽnaro yaja mʉ”, Diore yiyuju Jesús quẽna. To yicõari, ĩ buerimasare ĩsibatorotiyuju. Sĩgʉ̃ rʉyariaro mano baʉsʉcʉtijedicõañujarã. Ĩna bagajanoro bero, ĩna barʉasere juarẽoñujarã Jesús buerimasa. Ĩna juarẽojama, cojomo cõro jʉa jẽnituaro ñarijibʉri rʉyayuju. Tire bariarã cuatro mil masa ñañujarã. Ĩnare ecagajanocõari, ĩnare tudirotiyuju Jesús. 10 To yicõari bero, ĩ buerimasa rãca cũmuajʉ vasãjacõari, Dalmanuta vãme cʉti sitajʉ vacoasujarã.
“Ĩaĩañamani yʉare yiĩoña”, Jesúre ĩna yiboare queti
(Mt 16.1-4; Lc 12.54-56)
11 Fariseo masa, Jesús tʉ ejacõari, ĩre sẽniĩañujarã, “Cʉdimasibeticõari, rojose tãmʉoato ĩ” yirã:
—“ ‘Dios ĩ cõagʉ̃ ñaami’ yʉre yimasiato” yigʉ, õ vecaye ĩaĩañamani yʉare yiĩoña —ĩre yiboayujarã.
12 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ʉsʉ sĩnisãñuju Jesús. To yicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju:
—¿No yirã adirodoriana ĩaĩañamani rãca rĩne yʉ yisere bojati mʉa? Riojo mʉare gotiaja yʉ. Ĩaĩañamani mʉare yiĩobecʉja yʉ —ĩnare yiyuju Jesús.
13 To bajiro ĩnare yicõa, ĩnare jẽaveocoasuju Jesús, ĩ buerimasa rãca.
Fariseo masa pan ũmato vauvasere bajiro ĩna bajire queti
(Mt 16.5-12)
14 Jesúrãca jẽana, ĩna baroti pan masiritiyujarã. Ĩna vaticũmuajʉre pan cojane cʉoyujarã. 15 To bajiro ĩna bajire ñajare, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús:
—Fariseo masa, to yicõari, Herodes quẽne “Pan vauvato” yirã, ĩna vʉosere quẽnaro ajicõĩaña mʉa —ĩ buerimasare yiyuju Jesús.
16 To ĩ yisere ajimasimena ñari, ĩna masune ado bajiro gãmerã yiyujarã ĩna:
—Pan mani masiritijare, to bajise gotigʉ yigʉmi —gãmerã yiyujarã.
17 To bajiro ĩna gãmerã yisere masicõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju ĩ:
—¿No yirã “Pan maja manire”, yati mʉa? ¿Yʉre ajimasibeati mʉa maji? ¿Adi macarʉcʉroaye rĩne tʉoĩarãre bajiro tʉoĩacõa ñati mʉa maji? 18-19 ¿Yʉ yiĩosere ĩarã ñaboarine, ajimasibeati mʉa maji? —ĩnare yiyuju Jesús.
To yicõari, ado bajise ĩnare yirẽmoñuju:
—Cojomo cõro ñaricarire panre bʉjʉocõari, cinco mil masa ñarãre ecacajʉ yʉ. Ĩnare yʉ ecaro bero, ¿nocãrãca jibʉri rʉyacati ti? —ĩnare yiyuju Jesús.
To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cʉdiyujarã ĩna:
—Jʉaãmo cõro, gʉbo jʉa jẽnituaro ñarijibʉri rʉyacajʉ —ĩre yicʉdiyujarã ĩna.
20 Quẽna ĩnare tudisẽniĩañuju:
—Tijʉ bero, quẽna cojomo cõro jʉa jẽnituaro ñaricari panre bʉjʉocõari, cuatro mil masa ñarãre ecacajʉ yʉ. Ĩnare yʉ ecaro bero, ¿nocãrãca jibʉri rʉyacati ti? —ĩnare yiyuju.
—Cojomo cõro, jʉa jẽnituaro ñarijibʉri rʉyacajʉ —ĩre yicʉdiyujarã ĩ buerimasa.
21 To bajiro ĩna yicʉdisere ajicõari, ado bajiro ĩnare tudisẽniĩañuju Jesús:
—To bajiro yʉ yiĩocatire masirã ñaboarine, ¿jẽjʉ mʉare yʉ gotisere ajimasibeati mʉa maji? “Fariseo masa, to yicõari, Herodes quẽne, ‘Pan vauvato’ yirã, ĩna vʉosere quẽnaro ajicõĩaña” yʉ yijama, bare mere yaja yʉ —ĩnare yiyuju Jesús.
Betsaida vãme cʉti macajʉre ejacõari, caje ĩabecʉre ĩna ãmiejagʉre Jesús ĩ ĩarotire queti
22 Bero, Jesús, ĩ buerimasa rãca Betsaida vãme cʉti macajʉre ejayuju. To ĩna ejaro ĩacõari, caje ĩabecʉre ãmiejayujarã masa, “Caje ĩabecʉre Jesús ĩ moaĩarone, ĩacoarʉcʉmi” yirã. 23 To bajiro ĩna yiejogʉre ti maca sojʉabʉsa ĩre tʉ̃a vasuju Jesús. To yicõari, ĩ cajearire goocone eotucõari, moaĩañuju Jesús, “Ĩato ĩ” yigʉ. To yicõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañuju:
—¿Ĩati mʉ? —ĩre yiyuju.
24 To ĩ yirone, caje ĩabecʉ quẽnaca ĩasʉoyuju. To bajiri ado bajiro cʉdiyuju ĩ:
—Masare ĩaja yʉ. To bajiro yʉ ĩaboajaquẽne, yucʉ́rine vasere bajiro bajiaja —yiyuju.
25 To ĩ yijare, quẽna ĩ cajearire tudimoaĩa quẽnoñuju. To ĩ yirone, quẽnaro ĩacoasuju. Ñajediro quẽnaro ĩre ruyuyuju yuja. 26 To bajiro ĩ bajiro ĩacõari, ado bajiro ĩre gotiyuju Jesús:
—Macajʉre vacõari, mʉre yʉ ĩarotisere gãjerãre gotibatobecʉne, mʉ ya vijʉ tudiasa —ĩre yiyuju Jesús.
“ ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõar'i ñaja mʉ”, Jesúre Pedro ĩ yire queti
(Mt 16.13-20; Lc 9.18-21)
27 To ĩ yiriaro bero, Cesarea de Filipo vãme cʉti sita ñarimacarijʉre ĩ buerimasare ũmato vasuju Jesús. To ĩnare ũmato vacʉne, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju:
—¿Ñimʉ ñaami yʉre yati ĩna, masa? —ĩnare yisẽniĩañuju.
28-29 To ĩ yisẽniĩajare, ado bajiro ĩre cʉdiyujarã ĩ buerimasa:
—Sĩgʉ̃ri, “Juan vãme cʉtigʉ, masare oco rãca bautizarimasʉ, tudicaticõari bajigʉmi”, mʉre yama ĩna. Gãjerãma, “El'ias ñamasir'i ñagʉ̃mi”, yama. Gãjerãjʉama, “Gãji, Diore gotirẽtobosamasir'i ñagʉ̃mi”, mʉre yama —Jesúre yicʉdiyujarã.
To ĩna yirone,
—Mʉajʉama, ¿ñimʉ ñaami, yʉre yati mʉa? —ĩnare yiyuju Jesús.
To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cʉdiyuju Pedro:
—Mʉ ñaja rojose yʉa tãmʉoborotire yʉare yirẽtobosacõari, rotimʉorʉ̃gõrocʉ, Dios ĩ cõar'i —Jesúre yiyuju Pedro.
30 To bajiro Pedro ĩ yicʉdijare, gãjerãre gotirotibesuju Jesús.
“Yʉre sĩarʉarãma”, Jesús ĩ yire queti
(Mt 16.21-28; Lc 9.22-27)
31 To yicõari, ĩ bajirotire ado bajiro ĩ buerimasare gotisʉoyuju Jesús:
—Yʉ, Dios ĩ roticõacacʉ, bʉto rojose tãmʉorʉcʉja. Bʉcʉrã, paia ʉjarã, to yicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne, rojose yʉre yicõari, yʉre sĩarʉarãma ĩna. Yʉre ĩna sĩaboajaquẽne, idiarʉ̃mʉ tʉsatirʉ̃mʉne yʉre catiorʉcʉmi Dios —ĩnare yiyuju Jesús.
32 Ĩ sĩaecorotire riojo ĩnare ĩ gotise ñajare, ajimasicõañujarã. Tire ajimasicõari, ricati ĩre jicãmotocõari,
—“Bajirʉaroja” yʉare mʉ yigotise bajibeticõato —ĩre yiboayuju Pedro.
33 To ĩ yisere aji, Jesújʉama, ĩ buerimasa ĩna ñarojʉare jʉdarʉ̃gʉ̃, ĩacõari, ado bajiro Pedrore ĩre yiyuju:
—¡Satanás, vasa mʉ! Vãtia ʉjʉre ñagõbosagʉ yaja mʉ. To bajiro mʉ yijama, Dios ĩ tʉoĩarore bajiro me tʉoĩaja mʉ. Masa ĩna tʉoĩarore bajiro tʉoĩagʉ̃ yaja —ĩre yiyuju Jesús, Pedrore.
34 To yicõari, ĩ buerimasare gãjerãre quẽne ĩnare jirẽocõari, ado bajiro yiyuju Jesús:
—No bojagʉ yʉ yʉ ĩ ñarʉajama, ĩ bojasere, ĩ ye ñarotire tʉoĩabecʉne, “Jesúre bajiro rojose tãmʉorʉcʉja yʉ quẽne” yitʉoĩacõari, yʉjʉare ajisʉyarʉcʉmi. 35 No bojarã, ĩna bojaro ñare cʉtirãma, adi macarʉcʉrore ñasere ĩavariquẽnacõari, Diore tʉoĩamenama, Dios ĩ catisere yayibetire cʉomena ñarʉarãma ĩna. To bajiboarine, yʉre ajitirʉ̃nʉrã, yʉ oca ĩna gotisere ajijũnisinicõari, ĩna sĩarãma, Dios tʉ quẽnaro ñarona ñarãma. 36 Sĩgʉ̃ adi macarʉcʉrojʉ gajeyeũni jediro ĩ bʉjaboajaquẽne, berojʉ rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ ĩ vajama, ĩ gajeyeũni ĩ bʉjaboare, ñie vaja manoja. 37 Ñiere Diore ĩsimasibecʉmi, ĩ rijato berojʉma “Tudirijabeticõato” yigʉ, “Dios ĩ catisere yʉre ĩsiato” yigʉ. Mani rijato berojʉma “Tudirijabeticõato” yigʉ, Dios ĩ catisere ĩ ĩsise cõro vaja cʉti manoja. 38 “Jesúre ajitirʉ̃nʉcõari, ĩ ocare ĩna gotimasiose sʉorine ĩnare rʉ̃cʉbʉobeama adirodoriana” yiĩagʉ̃ ñari, ĩna ĩaro rĩjorojʉa, “Jesúre rʉ̃cʉbʉogʉ ñaja yʉ”, yibojonebesa. To bajiro yibojonegʉ̃ ñari, yʉ yʉ ĩ ñarʉabetijama, “Yʉ yʉ me ñaami”, ĩre yiĩarʉcʉja yʉ quẽne, Dios ĩ roticõacacʉ ñacõari, “Quẽnarẽtogʉ̃ ñaja yʉ” yʉ jacʉ ĩ yiĩorore bajiro yigʉ ñari, ĩ bususe rãca yʉ vadirʉ̃mʉ. Yʉ rãca vadirʉarãma Dios ĩ cõarã, ángel mesa —ĩnare yiyuju Jesús.