10
“Mʉa manajoare reabetiroti ñaja”, Jesús ĩ yire queti
(Mt 19.1-12; Lc 16.18)
Capernaum ñar'i, Judea sitajʉ ĩ buerimasare ũmato vasuju Jesús. To eja, Jordán vãme cʉtirisa jẽa, to boejʉajʉ jãjarã masa ĩ rãca rẽjañujarã quẽna. Tojʉ ĩnare gotimasioñuju, ĩ yirũgũriarore bajirone. To ĩnare ĩ gotimasio ñarone, ĩ tʉ ejayujarã fariseo masa. Ejacõari, “Cʉdimasibeticõari, rojose tãmʉoato” yirã, ado bajise ĩre sẽniĩatoyujarã ĩna:
—¿Sĩgʉ̃ ĩ manajore ĩ rocajama, quẽnacõati? —ĩre yisẽniĩañujarã.
To bajiro ĩre ĩna yisẽniĩasere ajicõari, ado bajiro ĩnare cʉdiyuju ĩ:
—¿No bajise rotimasiñujari Moisés? —ĩnare yiyuju.
To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro cʉdiyujarã ĩna:
—Ado bajiro rotimasiñuju: “No bojagʉ ĩ manajore ĩ rocarʉajama, ‘Mʉre rocagʉ yaja’ yise papera ucacõari, ĩsiroti ñaja”, yimasiñuja Moisére Dios ĩ roticũmasire —Jesúre yicʉdiyujarã fariseo masa.
To ĩna yirone, ado bajiro yiyuju Jesús:
—Diore ajiterã ĩna ñajare, “Bʉtobʉsa ĩna manajoare rojose yiroma” yigʉ, manajoa reare beobetimasiñuju Moisés ñamasir'i. “Rẽmojʉ ʉ̃mʉre, rõmiore rujeomasiñuju Dios”, yigotiaja Dios oca. 7-8 To yicõari, gajejʉ ado bajiro gotiaja Dios oca: “Ʉ̃mʉ, rõmio ĩ rujeore ti ñajare, ʉ̃mʉjʉa, manajo cʉtigʉ ĩ jacʉare ĩnare cãmotadicoarʉcʉmi. Manajo cʉticõari, jʉarã ñaboarine, sĩgʉ̃ rujʉre bajirone ñarʉarãma”, yigotiaja Dios oca. “To bajirʉarãma” Dios ĩ yimasire ñajare, mʉa manajoare reabetiroti ñaja —ĩnare yiyuju Jesús.
10 To ĩ yiro bero, vijʉ ñacõari, to bajiro ĩ gotisere sẽniĩañujarã ĩ buerimasa. 11 To ĩna yijare, ado bajiro ĩnare cʉdiyuju Jesús:
—Ĩ manajore rocacõari, gajeo ĩ manajo cʉtijama, Dios ĩ ĩajama, ĩ manajo masu me ñagõmo. Sore ajerio cʉtigʉ yigʉmi. 12 To bajirone bajiaja rõmiore quẽne. So manajʉre rocacõari, gãjire so manajʉ cʉtijama, so manajʉ masu me ñagʉ̃mi, Dios ĩ ĩajama. Ĩre ajeri cʉtigo yigomo —ĩnare yiyuju Jesús.
Rĩamasare Jesús ĩ ñubuejeore queti
(Mt 19.13-15; Lc 18.15-17)
13 Jesús tʉjʉ rĩamasacare juaejayujarã masa, “Ĩ ãmori ñujeocõari, Diore ĩnare sẽnibosato ĩ” yirã. Ĩna juaejasere ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyujarã ĩ buerimasa:
—¡Juadibesa! Gõjanabioro yaja mʉa —ĩnare yiyujarã.
14 To ĩna yisere ĩajũnisinigʉ̃ne, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesújʉa:
—Rĩamasare ĩnare matabesa. Ĩnare bajiro tʉoĩarã ñaama Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã. 15 Riojo mʉare gotiaja yʉ. Rĩamasa ĩna yiecorore bajiro quẽnaro yiecorã ñaama Ʉjʉ Dios yarã —ĩ buerimasare yiyuju Jesús.
16 To ĩnare yigotigajanocõari, rĩamasare ĩ ãmori ñujeocõari, Diore ĩnare sẽnibosayuju.
Gajeyeũni jaigʉ, Jesúre ĩ sẽniĩare queti
(Mt 19.16-30; Lc 18.18-30)
17 Quẽna Jesús varũtu vacʉ ĩ bajirone, sĩgʉ̃, ũmaejayuju. Ejacõari, ĩ rĩjorojʉa gʉsomuniari tuetugʉne, ado bajiro Jesúre ĩre sẽniĩañuju:
—Gotimasiorimasʉ, quẽnagʉ̃ ñaja mʉ. Yʉ rijato berojʉ “Tudirijabeticõato” yigʉ, Dios ĩ catisere yʉre ĩ ĩsisere yʉ bojajama, ¿no bajiro yiroti ñati yʉre? —ĩre yiyuju.
18 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cʉdiyuju:
—¿No yigʉ, “Quẽnagʉ̃ ñaja mʉ”, yʉre yati mʉ? Dios sĩgʉ̃ne ñaami quẽnagʉ̃ma. 19 Mʉ rijato berojʉ “Tudirijabeticõato” yigʉ, Dios ĩ catisere mʉ bʉjarʉajama, Dios ĩ rotimasirere cʉdiroti ñaja. Tire masiaja mʉ. Dios ĩ rotimasire yʉ yijama, ado bajise yimasirere yaja yʉ: “Sĩabesa. Gãji manajo rãca ajerio cʉtibesa. Juarudibesa. Socʉne, ‘Rojose yimi’ yigotiyirobesa. Gãjerãre yitobesa, ‘Ĩna ye cʉogʉsa’ yigʉ. Mʉ jacʉre, mʉ jacore quẽne quẽnaro ĩnare rʉ̃cʉbʉoya”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire —ĩre yiyuju.
20 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro yicʉdiyuju:
—Daquegʉjʉne tire cʉdisʉoadimasicajʉ yʉ —ĩre yicʉdiyuju.
21 To ĩ yisere ajicõari, ĩre ĩamaiñuju Jesús. To bajiri, ado bajiro ĩre gotiyuju:
—Cojo vãme rʉyaja mʉ yiroti, mʉ rijato berojʉ “Tudirijabeticõato” yigʉ, Dios ĩ catisere mʉ bʉjarʉajama: Jediro mʉ cʉosere gãjerãre ĩsijeocõaña. To yicõari, ti vaja mʉ bʉjasere maioro bajirãre ĩsima. To bajiro mʉ yijama, õ vecajʉ Dios ĩ ñarojʉ quẽnase bʉjarʉcʉja mʉ. To bajiro yigajanocõari, yʉre ajisʉyaya —ĩre yiyuju Jesús.
22 To ĩ yigʉ, bʉto sʉtiriti vacoasuju ĩ, gajeyeũni jaigʉ ñari, tire maigʉ̃.
23 To yigajanogʉ̃ne, ĩ buerimasare ĩacõari, ado bajiro gotiyuju Jesús:
—Gajeyeũni jairãrema, yʉre ĩna sʉyarʉa tʉoĩaboajama, bʉto josarʉaroja ĩnare. To bajicõari, yirẽto ecobosabetirʉarãma —ĩnare yiyuju Jesús.
24-25 To bajiro ĩ yisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩ buerimasa, ti ũnire ajibetirũgũrã ñari. To bajiri quẽna ĩnare gotirẽmoñuju Jesús:
—Yʉ buerã, ajiya. No bojarã, yʉre ĩna sʉyarʉa tʉoĩaboajama, bʉto josarʉaroja ĩnare. To bajiboarine bʉtobʉsa josarʉaroja gajeyeũni jairãrema. Vaibʉcʉ camello vãme cʉtigʉ, gãjojota gojeacare sãjarẽtobudimasibecʉmi. To bajirone bajiaja gajeyeũni jairãre quẽne, yʉre ĩna ajitirʉ̃nʉ sʉyarʉaboajama. To bajiro ĩna bajijare, yirẽto ecobosabetirʉarãma —ĩnare yiyuju Jesús.
26 To bajiro ĩnare ĩ gotisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna. To bajiri ado bajiro ĩre sẽniĩarẽmoñujarã:
—Riojo mʉ gotijama, ¿no bajiro bajirãjʉa Dios tʉjʉre ejarʉarãda? —ĩre yiyujarã.
27 To ĩna yirone, ĩnare ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesújʉama:
—Ĩna masune ejamasimenama masa, Dios tʉjʉre. Diojʉama, ñajediro yimasijeocõami. Ñiejʉa josase maja, ĩrema. Ĩ sʉorine ĩ tʉjʉ ejamasire ñaja —ĩnare yiyuju Jesús.
28 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Pedro:
—Jediro yʉa gajeyeũnire cũcõari, mʉre sʉyacajʉ yʉa —ĩre yiyuju.
29-30 To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre cʉdiyuju Jesús:
—Riojo mʉare gotiaja yʉ. No bojarã yʉre ajitirʉ̃nʉrã ñari, yʉ ocare gotiroana, ĩna ya vi, ĩna yarã, ĩna jacʉa, ĩna rĩa, to yicõari ĩna ya veserire quẽne, ĩna maise ñaro cõro ĩna vaveojama, ĩna cʉoboare rẽtobʉsaro quẽnase bʉjarʉarãma ĩna, adi macarʉcʉrore. Yʉre ajitirʉ̃nʉrã ñari, rojose tãmʉorã ñaboarine, ado bajiro quẽnaro ĩnare yirʉcʉmi Dios: Jairo viri, jairo veseri, jãjarã yarã cʉti, to yicõari jãjarã rĩa cʉtireayere ĩsirʉcʉmi Dios. To yicõari, “Ĩna rijato berojʉma tudirijabeticõato” yigʉ, ĩ catisere ĩnare ĩsirʉcʉmi. 31 To bajiboarine, adire quẽne quẽnaro tʉoĩaña mʉa: Ado bajiro mʉa tʉoĩarore bajirone tʉoĩaboarãma: “Dios ĩ bojase yirã rẽtoro Dios ĩ bojasere yirã ñari, ñamasurã ñaja yʉa. To bajiri, õ vecajʉre quẽne ñamasurã ñari, quẽnase bʉjarʉarãja”, yitʉoĩaboarãma. To bajiro yirã ñari, gãjerãre ĩacõari, “Ĩna ya vi, ĩna yarã, ĩna jacʉa, ĩna rĩa, to yicõari ĩna ya veserire vaveomena ñari, ñamasurã me ñaama. To bajiri, õ vecajʉre quẽnase mojoroaca bʉjarona ñaama”, yitʉoĩaboarãma. To bajiro me bajirʉaroja. Adojʉ ñamasurã, õ vecajʉarema ñamasumena ñarʉarãma ĩna. Adi macarʉcʉrojʉ ñamasumenama, õ vecajʉarema ñamasurã ñarʉarãma —ĩnare yiyuju Jesús.
“Yʉre sĩarʉarãma”, Jesús ĩ yigotitʉsare queti
(Mt 20.17-19; Lc 18.31-34)
32 Ĩ buerimasa, Jerusalénjʉ Jesús ĩnare ĩ ũmato varũtu vajare, “Ʉjarã ĩre ĩaterã ĩna ñarojʉ ĩ vasere güibeticõami Jesús”, ĩre yitʉoĩa vasujarã ĩna. Ĩnajʉama, ĩre sʉyarã, bʉto güiyujarã. To ĩna bajirone, jʉaãmo cõro, gʉbo jʉa jẽnituarirãcʉ ñarãre ĩ buerãre ricati ĩnare jicãmotocõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju:
33 —Quẽnaro ajiya mʉa. Jerusalénjʉ vana bajiaja mani. Tojʉ mani ejaro, Dios ĩ roticõacacʉre, sĩgʉ̃ yʉre ĩsirocarʉcʉmi, paia ʉjarãre, to yicõari, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare. Ĩnajʉa, “Ĩre sĩaroti ñaja”, yʉre yirʉarãma. To yicõari, romano masare yʉre ĩsirʉarãma. 34 To ĩna yijare, yʉre ajatud'irã, gooco yʉre eoreatucõari, bajerʉarãma ĩna. To yicõari yucʉ́tẽrojʉ yʉre jajurocacõarʉarãma. Yʉre jajurocacõari, yujeboarʉarãma. To ĩna yiboajaquẽne, yʉre ĩna sĩarirʉ̃mʉ bero, idiarʉ̃mʉ tʉsatirʉ̃mʉne tudicaticoarʉcʉja yʉ quẽna —ĩnare yiyuju Jesús.
Santiago mesa Jesúre ĩna sẽnire queti
(Mt 20.20-28)
35 To ĩ yiro bero, Zebedeo rĩa, Santiago, to yicõari Juan, Jesúrãca ñagõrã ejayujarã ĩna. Ejacõari, ado bajiro ĩre sẽniñujarã:
—Gotimasiorimasʉ, “Ado bajiro yʉare ejarẽmoña” mʉre yʉa yisẽnisere, mʉ cʉdise bojaja yʉa —ĩre yiyujarã ĩna.
36 To bajiro ĩna yisere ajicõari,
—¿No bajiro mʉare yʉ yibosasere bojati mʉa? —ĩnare yiyuju Jesús.
37 To ĩ yijare, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna:
—“Ñajediro ʉjʉ ñaja yʉ” yiĩocõari, mʉ rotisʉorirodo ti ejaro, ado bajiro yʉare mʉ ũmato rujirotire bojaja yʉa: Sĩgʉ̃ mʉ riojojacatʉa, gãjire mʉ gãcojacatʉa yʉare ũmato rujirʉcʉja mʉ, mʉ rotirore bajirone yʉa rotimasirotire yigʉ —ĩre yiyujarã.
38 To bajiro ĩre ĩna yisẽniboajaquẽne, ado bajiro ĩnare cʉdiyuju Jesús:
—Tʉoĩamasimenane, yʉre sẽniboaja mʉa. Yʉ rãca mʉa rotirʉajama, ¿mʉa quẽne yʉre bajirone rojose tãmʉorãtique mʉa? —ĩnare yiyuju.
39 To bajiro ĩnare ĩ yirone,
—Bajicõarãja —ĩre yicʉdiyujarã.
To bajiro ĩna cʉdise ñajare, ado bajiro yiyuju Jesús:
—Riojo mʉare gotiaja yʉ. Mʉa quẽne, yʉ tãmʉorotire bajiro rojose tãmʉorʉarãja. 40 To bajiro mʉa bajiboajaquẽne, yʉ riojojacatʉa, yʉ gãcojacatʉa mʉare rojomasibecʉja yʉ. “Ĩna ñarʉarãma yʉ macʉ tʉ rujirona” yʉ jacʉ ĩ yicana rĩne rujirʉarãma —ĩnare yiyuju.
41 Jesús buerimasa jʉaãmo cõro ñarã ĩna ajibetone, “To bajiro bojaja yʉa” ĩna yisere ajicõari, jũnisiniñujarã ĩna. 42 To bajiro ĩna bajijare, ĩna jedirore jirẽocõari, ado bajiro gotiyuju Jesús:
—Ʉjarã, Dios yarã me ñarã, ĩna yarãre bʉto tutuaro rotirãma ĩna. Tire masiaja mʉa. 43 Mʉama, yʉ yarã ñari, ĩnare bajiro bajibetirʉarãja. Yʉre ajitirʉ̃nʉrã, ñamasurã ñarʉarãma, gãjerã ĩna bojasere masicõari, quẽnaro ĩnare yiejarẽmorã. 44 To bajiri ñamasurã mʉa ñarʉajama, gãjerãre moabosarʉarãja mʉa. 45 Dios ĩ roticõacacʉ quẽne, to bajirone yaja yʉ. “Gãjerã yʉ bojasejʉare masicõari, quẽnaro yʉre yato ĩna” yigʉ me vadicajʉ yʉ. “Ĩna bojasere masicõari, quẽnaro ĩnare yirʉcʉja” yigʉ vadicajʉ yʉ. To yicõari, jãjarã rojose ĩna yisere Dios ĩ masiriorotire ĩnare vaja yibosagʉagʉ vadicajʉ yʉ —ĩnare yiyuju Jesús.
Caje ĩabecʉ Bartimeo vãme cʉtigʉre Jesús ĩ ĩarotire queti
(Mt 20.29-34; Lc 18.35-43)
46 Jericó vãme cʉti maca ñacõari, ĩna vatone, jãjarã masa ĩnare sʉyasujarã, Jesúre ĩarã. Tojʉ ĩna vatone, ĩabecʉ, Bartimeo vãme cʉtigʉ rujiyuju, maa tʉ. Timeo macʉ ñañuju ĩ. Maioro bajigʉ ñari, ĩ barotire, to yicõari, gajeyeũniaca ĩ cʉorotire tʉoĩagʉ̃, gãjoa sẽnirujiyuju. 47 “Jesús, Nazaret macagʉ rẽtoacʉ yami” masa ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩre jiavasãñuju:
—Jesús, Ʉjʉ David ñamasir'i jãnami, “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõar'i ñaja mʉ. Yʉre ĩamaiña mʉ —yiavasãñuju ĩ.
48 To bajiro ĩ yiavasãrone,
—¡Avasãbesa! —ĩre yiyujarã masa.
To bajiro ĩna yiboajaquẽne, bʉtobʉsa avasãñuju quẽna:
—Ʉjʉ David ñamasir'i jãnami “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõar'i ñaja mʉ. Yʉre ĩamaiña —Jesúre ĩre yiavasãñuju.
49 To ĩ yisere ajicõari, tujarʉ̃gʉ̃ñuju Jesús. To bajicõari,
—Ĩre jiya mʉa —masare ĩnare yiyuju.
To ĩ yijare, ĩabecʉre jiyujarã ĩna:
—Variquẽnaña. Vʉ̃mʉrʉ̃gʉ̃ña. Mʉre jiami Jesús —ĩre yiyujarã, ĩabecʉre.
50 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ĩ sudiro joeadore vearocacõañuju, “Guaro vatĩmagʉ̃sa” yigʉ. To yicõa, vʉ̃mʉrʉ̃gʉ̃ vasuju ĩ, Jesús tʉjʉ. 51 Ĩ ejasere ĩacõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús:
—¿No bajiro mʉre yʉ yisere bojati mʉ? —ĩre yiyuju, caje ĩabecʉre.
To ĩ yijare, ado bajiro ĩre yicʉdiyuju:
—Gotimasiogʉ̃, yʉ tudiĩarotire mʉ ejarẽmosere bojaja yʉ —ĩre yiyuju caje ĩabecʉ.
52 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju Jesús:
—Vasa mʉ. “Yʉre ĩamaicõari, ĩarotirʉcʉmi” yʉre yitʉoĩagʉ̃ ñari, ĩacoajʉ mʉ yuja. Ñie rojose maja mʉre yuja —ĩre yiyuju Jesús.
To bajiro ĩ yirirĩmarone, caje ĩabecʉ ñaboar'i, ĩacoasuju ĩ yuja. Ĩacõari, ĩ quẽne Jesúre sʉyacoasuju.