4
“Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca sĩgʉ̃re bajiro tʉoĩaroti ñaja”, yire queti
Jesucristo ocare yʉ gotise sʉorine tubibe ecogʉ, ado bajise mʉare gotimasioaja yʉ: “ ‘Quẽnase rĩne yirã ñato’ yigʉ, manire beseyumi”, yitʉoĩaja mʉa. To bajiri, “Ĩ bojarore bajiro yirã ñaña mʉa”, mʉare yaja yʉ. “Ñamasurã ñaja yʉa”, yitʉoĩabesa mʉa. Gãjerãre ajirʉ̃cʉbʉocõari, quẽnaro ĩnare yirã ñaña. Gãjerã gõjanabioro ĩna yiboajaquẽne, ĩnare tud'ibesa. To yicõari, rojose mʉare ĩna yiboajaquẽne, ĩnare maicõa ñaña. Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca Diore sẽnirũgũña mʉa, “Cojo masare bajiro quẽnaro ñato mani” yirã. Mʉa jediro, sĩgʉ̃re bajiro tʉoĩaja, Esp'iritu Santo rãcana ñari. To bajicõari, “Yirʉcʉja” Dios ĩ yiriarore bajiro quẽnaro mʉare ĩ yirotire tʉoĩayurã ñaja mʉa jediro. Sĩgʉ̃ne ñaami mani ʉjʉ, Jesucristo. Ĩre ajitirʉ̃nʉcõari, “Cristo yarã ñaja yʉa” yirã, oco rãca bautiza ecoriarã ñaja mʉa jediro. To bajicõari, mani jacʉ, Dios sĩgʉ̃rene rʉ̃cʉbʉoaja mani. Ĩ sĩgʉ̃ne ñaami mani jedirore rotigʉ. Mani rãca ñacõari, manire ejarẽmogʉ̃mi, “Yʉ bojasere yato ĩna” yigʉ.
Sĩgʉ̃re bajiro mani tʉoĩaboajaquẽne, ĩre ajitirʉ̃nʉrãre ricatiri rĩne mani yimasirotire manire ʉjoyumi Cristo. Tire bajirone yaja Dios ocare masa ĩna ucamasire:
“Ĩre ĩaterãre, ‘To cõrone rojosere yitʉjaya’ ĩnare yiroticõari, Dios ĩ ñarojʉ ĩnare tudijuamʉjarʉcʉmi mani ʉjʉ, ‘Ʉjʉ masu ñaja yʉ’ yiĩogʉ̃. To yigajanocõari, adigodoana masare quẽnase rĩne ĩna yimasirotire yigʉ, ĩnare cõarʉcʉmi”, yiucamasire ñaja.
¿No yire ũnire “Tudimʉjarʉcʉmi”, yati? Maji, adi macarʉcʉrojʉre rujiayumi, ĩ tudimʉjaroto rĩjoro yirʉaro yaja. Jẽre rujiadicõari, bajirocacoasumi. To bajiri, “Bajireariarã ĩna ñarojʉre quẽne rotigʉ var'i ñaami”, ĩre yimasire ñaja. 10 Adi macarʉcʉrojʉre, to yicõari bajireariarã ĩna ñarojʉre quẽne rotigʉ var'ine ñaami, quẽna õ vecajʉ Dios ĩ ñarojʉre quẽne mʉjar'i. To bajir'i ñari, dise rʉyabeto rotimasigʉ̃ ñaami. 11 Ĩne ñaami ricatiri rĩne mani yimasirotire manire ʉjor'i. To bajiro ĩ yire ñajare, Cristo ĩ gotiroticõariarã ñaja yʉa. Gãjerãma, Diore gotirẽtobosarimasa ñaama. “Jesucristo manire ĩ rijabosare ñajare, Dios yarã mʉa ñarʉajama, rojose mʉa yisere yitʉjacõari, Cristore ajitirʉ̃nʉña”, yigotimasiorimasa ñaama. Gãjerãma, Cristore ajitirʉ̃nʉrãre ĩnare gotimasiorimasa ñaama. Gãjerãma, Cristore ajitirʉ̃nʉrãre Dios ocare masa ĩna ucamasirere ĩnare gotimasiorimasa ñaama. 12 To bajiro ricatiri rĩne mani yimasirotire ʉjoyumi Cristo, ĩ bojarore bajiro mani yirotire yigʉ. To bajiro mani yijama, gãmerã ejarẽmorã ñari, bʉtobʉsa Cristore ajitirʉ̃nʉrʉarãja mani. 13 Mani gãmerã ejarẽmocõa ñajama, sĩgʉ̃re bajiro Cristore ajitirʉ̃nʉcõari, quẽnase rĩne yirã ñarʉarãja mani. 14 To bajicõari, rĩamasare bajiro tʉoĩarã me ñarʉarãja mani. Rĩamasa, socasere ajicõari, “Socarã yama”, yimasibeama ĩna. To bajiro yirã ĩna ñajare, josari mene ĩnare yitorãma gãjerã. To bajiri manire yitorãre ajimasirʉarãja mani. 15 Manijʉama, gãmerã ĩamaicõari, socamenane quẽnaro gotirũgũrʉarãja. To bajiro mani yicõa ñajama, mani ʉjʉ Cristo ĩ bojase rĩne yirã ñarʉarãja mani. 16 Cristo ñaami mani ʉjʉ. Dios ĩ bojarore bajiro manire ejarẽmorũgũami, bʉtobʉsa gãmerã ejarẽmocõari, ĩ bojarore bajiro yirã mani ñarotire yigʉ. Ĩ bojarore bajiro gãmerã ĩamaicõari mani ejarẽmocõa ñajama, bʉtobʉsa Dios ĩ bojasere yirũtuarʉarãja mani.
Cristo ajitirʉ̃nʉrã ñari, quẽnasejʉare yire queti
17 Mani ʉjʉ Jesucristo yʉre ĩ gotirotijare, ado bajise mʉare yaja yʉ: Dios ocare ajimena, rojose ĩna yirũgũrore bajiro yibesa mʉa. Dios ĩ ĩajama, vaja manire tʉoĩarã yirũgũama. 18 Dios ocare ajiterã ñari, ñamasusere ajimasibeama ĩna. To bajicõari, ĩ catisere cʉorã me ñaama ĩna. 19 “Bojoneose yirã yaja yʉa” yimasibeticõari, ti rione yisejariarã ñaama. To bajiri rojose rĩne yirũgũama. 20-21 “To bajiro rojose ĩna yirũgũrore bajiro yibetiroti ñaja”, yimasirã ñarãja mʉa. Jesucristo ĩ bajirere ajiriarã ñari, “Quẽnaro mani yirũgũsere bojaami Dios”, yimasiaja. 22 Cristore mʉa ajitirʉ̃nʉroto rĩjorojʉ, rojose yirũgũñuja mʉa maji. To bajiro mʉa yirũgũriarore bajiro yibesa mʉa. 23 To yicõari, rojose mʉa yirʉa tʉoĩasere yibeticõari, Esp'iritu Santo ĩ yirẽmose rãca quẽnasejʉare yirʉa tʉoĩarũgũña mʉa. 24 To bajicõari, Dios ocare ajitirʉ̃nʉrã ñari, ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirũgũña mʉa.
25 Dios ocare ajitirʉ̃nʉrã ñari, mʉa socasere quẽne to cõrone yitʉjaya. Jesucristore ajitirʉ̃nʉrã ñari, cojo masare bajiro bajirã ñaja mani. To bajiri, riojo gãmerã gotirũgũña mʉa.a
26 Gãjire mʉa jũnisinijama, rojose ĩre yibesa mʉa. Yoaro ĩre jũnisinimenane, gãmerã oca quẽnocõari, mʉa jũnisinisere tire masiritiya. 27 Yoaro mʉa jũnisinijama, vãtia ʉjʉ ĩ bojarore bajiro yirã yirãja mʉa.
28 Juarudirũgũr'ima, to cõrone juarudi tʉjaya. Juarudimenane, moa, vaja tacõari gãjerã maioro bajirãre ĩnare ĩsiña.
29 Gãjerãre rujajine oca rojose ñagõbesa mʉa. Quẽnasejʉare oca cʉtiya, mʉare ajirã, “Bʉtobʉsa quẽnase yirã ñato ĩna” yirã. To bajiro mʉa yijama, ĩnare ejarẽmorã yirʉarãja mʉa. 30 Rojose mʉa yijama, rojose mʉa yisere ĩacõari bʉto sʉtiritigʉmi Esp'iritu Santo. Ĩne ñaami Dios manire ĩ cõar'i. “Ĩ sʉorine, Jesucristo yarã ñaja mani”, yimasiaja. Ĩre cõa ecorã ñari, rojose yimenane ñacõaña mʉa, Jesucristo “Ĩnare yirẽtobosarʉcʉja” ĩ yiriarʉ̃mʉ ti ejarotire yurã.
31 Gãjire rojose mʉa yirʉa tʉoĩasere yibesa. Gãjerãre ĩatebesa. Jũnisinicõari, avasãtud'ibesa. Gãjerãre rojose ñagõmacabesa. Gãjerã rojose mʉare ĩna yiboajaquẽne, jũnisinibesa. To yicõari, rojose mʉare yirãre gãmebesa. Ñajediro rojose mʉa yisere yitʉjaya mʉa. 32 Ĩnare ĩamaicõari, quẽnaro ĩnare yiroti ñaja mʉare. Cristo manire ĩ rijabosare ñajare, rojose mʉa yirere masirioyumi Dios. To bajiro manire ĩ yire ñajare, ĩ yiriarore bajiro yirã, mʉa quẽne, gãjerã rojose mʉare ĩna yisere masirioya.
a 4:25 Ro 12.5.