19
Pablo Éfesopʉ cʉ̃ ca biirique
Apolos Corinto macã pee cʉ̃ ca nii ditoye, Pablo pea, ca ʉ̃tã yucʉ cʉtiri yepa macã macãrire waa yuju peticã, tẽo taa waa, Éfeso macãre eawi. Tii macãre paʉ Jesucristore ca tʉo nʉnʉjeerãre bʉa ea, o biro cʉ̃jare ĩi jãiñawi:
—¿Jesucristore tʉo nʉnʉjeerã, Añuri Yerire mʉja ñeeri? —ĩiwi.
Cʉ̃ja pea:
—Jãa ñeetiwʉ; jãa jĩcãti ʉno peera Añuri Yeri yee maquẽre cʉ̃ja ca wedero jãa tʉo ñaati —cʉ̃re ĩi yʉʉwa.
To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Pablo pea o biro cʉ̃jare ĩi jãiñawi:
—To docare ¿ñee ʉno uwo coeriquere mʉja tii dotiri? —ĩiwi. To biro cʉ̃ ca ĩiro cʉ̃ja pea:
—Juan cʉ̃ ca uwo coerique ʉnore jãa tii dotiwʉ —cʉ̃re ĩi yʉʉwa.
To biro cʉ̃ja ca ĩiro, o biro cʉ̃jare ĩiwi Pablo:
—Juan, ñañarije cʉ̃ja ca tii niirijere ca tʉgoeña yeri wajoarãre uwo coeupi. To biro tii pacagʉ, cʉ̃ jiro ca doopʉ, “Jesús peere tʉo nʉnʉjeeya,” cʉ̃jare ĩiupi —cʉ̃jare ĩiwi.
To biro cʉ̃ ca ĩiro tʉorã, Wiogʉ Jesús wãme mena uwo coe ecowa. Pablo cʉ̃ amori mena cʉ̃jare cʉ̃ ca ñia peoro, Añuri Yeri cʉ̃jare ñaajãa nʉcã eawi. To biro cʉ̃ ca biiro, cʉ̃ja pea wederique ca tʉoya manirije wede, ca biipere wede jʉgue, tiiwa. Cʉ̃ja niipetirã niirã, pʉa amo peti, dʉpore pʉaga penituaro ʉmʉa niiwa.
Pablo pea itiarã muipũa peti nea poo juu buerica wiipʉ waari, uwiricaro maniro añurije quetire wede, ñucã Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabe maquẽre wede, ĩirucuwi bojocare, tʉgoeña wajoa tʉo nʉnʉjee, cʉ̃ja ca biiro tiirʉgʉ. Jĩcãrã teere junarã, ametʉene nʉcã, tʉo nʉnʉjeerʉgati, biicãri bojoca cʉ̃ja ca tʉo cojoro Wãma Maa maquẽre tʉo nʉnʉjeeriquere ñañaro ĩi tutiwa. To biri Pablo cʉ̃jare camotati, Jesucristore ca tʉo nʉnʉjeerãre buerica wii Tirano ca wãme cʉtigʉ yaa wiipʉ cʉ̃jare jee waari, to cãnacã rʉmʉra cʉ̃jare bue majiocã niirucuwi. 10 Pʉa cʉ̃ma peti to biro tii niiwi. To biri niipetirã Asia yepa macãrã, judíos, judíos ca niitirã, Wiogʉ yee quetire tʉo peticãwa. 11 Ʉmʉreco Pacʉ pea Pablo menapʉ, do biro ca tiiya manirijepʉ ca ĩa ñaaña manirije tii bau nii niiwi. 12 Tuu coerica quejeri,* juti cʉ̃ upʉre ca cʉ̃orique menapʉra, ca diarique cʉtirãre teere jee waari, cʉ̃ja ca padeña dotiro cʉ̃ja diarique ametʉa, ñucã wãtĩa cʉ̃japʉre ca niirã cãa witi, biicãwa.
13 Jĩcãrã judíos, wiije watoa waarica maaripʉ bojocapʉre ca niirã wãtĩare ca cõa wiene amojoderã cãa, bojocapʉre ca niirã wãtĩare cõa wienerʉgarã, Wiogʉ Jesús wãme mena ĩicãri, o biro ĩimiupa: “ ‘Pablo cʉ̃ ca wedegʉ Jesús cʉ̃ ca dotiro mena witi waagʉja,’ mʉre yʉ ĩi,” ĩirucuupa. 14 Atere to biro tiirucuupa, jĩcã amo peti, ape amore pʉaga penituaro ca niirã, judío bojocʉ paia ʉpʉ Esceva puna.
15 To biro cʉ̃ja ca ĩi waarucuro, jĩcã rʉmʉ o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi wãtĩ yeri pea:
—Yʉa Jesús're yʉ maji, Pablo cãare yʉ maji, mʉja pea, ¿ñirua ʉno mʉja niiti? —cʉ̃jare ĩiupi.
16 To biro ĩigʉra, ca wãtĩ jãa ecori pea cʉ̃jare quẽegʉ waa yerijãaupi, bʉaro cʉ̃ ca tutuarije mena, cʉ̃ja niipetirãre quẽe yaiocã, tii wii ca niiricarã juti manirã, ca cami paca waaricarã cʉ̃ja ca duti waari nʉcʉ̃pʉ cʉ̃jare tiicãupi. 17 Éfeso macãrã niipetirã judíos, judíos ca niitirã tee quetire tʉorã, bʉaro uwiupa. O biro ca biirije jʉori, Wiogʉ Jesús wãme bʉaro jañuri ĩi nʉcʉ̃ bʉorique nii nʉnʉa waaupa. 18 Ñucã paʉ Jesús're ca tʉo nʉnʉjeericarã, jʉgueropʉre ñañarije cʉ̃ja ca tii niirucuriquere paʉ bojoca cʉ̃ja ca tʉo cojoro, wede ametʉenerã eawa. 19 Ñucã paʉ majiri maja bajeriquere ca tiirucuricarã cãa, cʉ̃ja ca bue bajeri yaiarica pũurire jee neori, paʉ bojoca cʉ̃ja ca ĩa cojoropʉ teere joe batewa. Tii pũurori ca wapa cʉtirijere cʉ̃ja ca cõoñajata peera yua, wapatirica tiiri plata tiiri cincuenta mil niiri tiiri cõro peti ca wapa cʉtirije ca niiriquere majiwa.
20 O biro bii, Wiogʉ Jesús yee queti õo pee jañuri bii jeja nʉcã nʉnʉa waa, cʉ̃ ca tutuarijere bii ĩño, bii nʉnʉa waawʉ. 21 Ate niipetirije ca biiricaro jiro, Pablo, “Macedonia, Acaya yepari macãrãre ĩa ametʉa waa, Jerusalén'pʉ ca waapʉ yʉ niicu,” ĩiwi. Ñucã, “Jerusalén waari jiro Roma cãare ca waapʉ yʉ nii,” ĩiwi. 22 To biri cʉ̃ pea jĩcã cuu cõro Asiapʉ tua nʉcã nʉnʉa waagʉ ʉnora, cʉ̃re pade nemori maja pʉarã, Timoteo, Erasto jãare, Macedoniapʉ cʉ̃jare tiicojo cojowi.
Éfeso macãrã cʉ̃ja ca wede mecʉ̃rique
23 Tii rʉmʉrire Éfesopʉre Wãma Maa maquẽre tʉo nʉnʉjeerique jʉori, peetora biiricaro maniro añutiri wãmepʉ cʉ̃ja ca acaro bui wede mecʉ̃ro tiiupa, 24 to macʉ̃ jĩcʉ̃ Demetrio ca wãme cʉtigʉ, plata mena paderi majʉ yee jʉori. Ani Demetrio pea plata mena Artemisare ĩi nʉcʉ̃ bʉorã cʉ̃ja ca neari wiire biiri wiijeriacã cʉ̃ ca tiirije mena, cʉ̃ mena paderi majare pairo cʉ̃ja ca wapa taaro tiirucuupi. 25 To biri cʉ̃ mena ca paderãre, ñucã aperã cʉ̃jare birora ca paderique cʉtirãre jʉo neori, o biro ĩiupi:
—Yʉ mena macãrã, ate mani ca paderije mena añuro mani ca wapa taarijere mʉja maji. 26 Tʉo, ĩa, mʉja ca tiirora ani Pablo, “Jʉ̃guẽa, bojoca cʉ̃ja ca weericarã, tii nʉcʉ̃ bʉoricarã méé niima,” ĩi wede majiori, paʉ bojocare ano Éfeso wado méére, Asia yepa niipetiro macãrãpʉre cʉ̃ja ca tʉgoeña wajoaro tii yujumi. 27 To biri mecʉ̃ra mani paderique wado méé manire yairʉga, do biro ca tiiya manigo jʉ̃guẽo Artemisare ĩi nʉcʉ̃ bʉorica wii cãa, ñucã jʉ̃guẽo, Asia yepa niipetiropʉ macãrã, to biri ati yepa niipetiropʉ ca niirã cʉ̃ja ca ĩi nʉcʉ̃ bʉogo menapʉra, cõre cʉ̃ja ca ĩi nʉcʉ̃ bʉorije menapʉra yai nʉcãcoarʉga —cʉ̃jare ĩiupi.
28 Atere o biro cʉ̃ ca ĩiro tʉorã, bʉaro ajia, o biro ĩi acaro buiwa:
—Éfeso macãrã yoo Artemisa do biro ca tiiya manigo niimo —ĩiwa.
29 To cõrora tii macã macãrã niipetirãpʉra, “¿Ñee tiirã cʉ̃ja ĩiti?” ĩi mecʉ̃cãupa. To biri Macedonia macãrã Pablore ca bapa cʉti waaricarã, Gayo, Aristarco jãare ñeeri, bojoca cʉ̃ja ca neari tabepʉ cʉ̃jare wee waawa. 30 To biro cʉ̃ja ca tiiro, Pablo pea bojocare wederʉgʉ toopʉ jãa waarʉgamiwi; Jesucristore ca tʉo nʉnʉjeerã pee bootiwa. 31 Ñucã Asia yepa macãrã wiorã Pablo mena macãrã menapʉra, “Cʉ̃ dooticãjato,” cʉ̃re ĩi wede doti cojoupa. 32 Too ca nearicarã pea, mecʉ̃cãwa. Cʉ̃ja ca niiro cõrora bojorica wãmeri wado acaro bui biicãri, to ca nearicarã niipetirã jañuripʉra, “Teere ĩirã mani neajacupa,” ĩi majiticãwa. 33 To biri judíos pea bojoca watoa ca niigʉ Alejandrore decomacã pee cʉ̃re tumicõa wiene nʉcõwa. Cʉ̃ pea to biro cʉ̃ja ca tii nʉcõgʉ bojoca cʉ̃ja ca tʉo cojoro judíos're wede bojarʉgʉ, cʉ̃ amori mena tii cõoñari, “Wedeticãña,” cʉ̃jare ĩiwi. 34 Cʉ̃ja pea cʉ̃ cãa judíos bojocʉra cʉ̃ ca niirijere majiri, niipetirãpʉra jĩcãri cõro pʉa horas cõro peti:
—¡Éfeso macãrã yoo Artemisa do biro ca tiiya manigo niimo! —ĩi acaro bui niiwa.
35 To cõrora tii macã macãrã wiorã cʉ̃ja ca ĩirijere owa coteri majʉ pea cʉ̃ja ca acaro bui yerijãaro tiiri, o biro cʉ̃jare ĩiwi:
—Éfeso macãrã, ati yepa macãrã niipetirãpʉra, Éfeso macãrã yoo jʉ̃guẽo do biro ca tiiya manigo Artemisa yaa wii nea poo juu buerica wiire, ñucã cõre biigo ca baugo ʉmʉreco tutipʉ ca duwi dooricore ca ĩa nʉnʉjeerã mani ca niirijere majima. 36 Mee atera jĩcʉ̃ ʉno peera, “Yee ĩima,” ĩi majitima. To biri to cõrora yerijãa waarãja. Añuro tʉgoeñati pacarã, to biro tiiticãña. 37 Mʉja, anija, mani jʉ̃guẽo Artemisare ñañarije cõre ĩi wede pai, cõre ĩi nʉcʉ̃ bʉorica wii maquẽ cãare ca tiiya manirijera tii, ca tiitirãrena mʉja jee doojapa. 38 Demetrio, cʉ̃ mena ca paderã, jĩcãrã mena cʉ̃ja ca ajiarije to ca niijata, mee teerena ĩirã, jãiña bejeri maja, ʉparã macãri jʉo niiri maja, niima. Cʉ̃ja pʉtopʉ waari, mʉja ca ameri wedejãarijere quenorãja. 39 Ape wãme mʉja ca ĩirʉgarije to ca niijata, wiorã cʉ̃ja ca nea poori tabepʉ wede quenoña. 40 Ano mecʉ̃ ca biijãrije menare, ʉparã cʉ̃ja ca dotirijere junari ca bii ametʉene nʉcãrã niima, manire cʉ̃ja ca ĩi wedejãaro uwioro tiirã mani tii. Manire cʉ̃ja ca jãiñajata, “Tee jʉori to biro jãa tiijãwʉ,” mani ca ĩipe mani majuropeecã —ĩiwi.
41 To biro cʉ̃jare ĩi yapano, to ca nea pooricarãre: “Waarãja,” cʉ̃jare ĩicãwi.
* 19:12 19.12 Pañuelos. 19:19 19.19 Dracmas. Cincuenta mil rʉmʉri pade wapa taaricaro cõro ca wapa cʉtirijere joe baterã tiiwa. 19:24 19.24 Griego wederique mena Artemisa; romano wederique mena peera Diana.