12
U cojic i cunbal muy che i rakan i Jesus
Wakib ʼij chuxeʼ li nimaʼij páscua, xa ʼe chic i Jesus pa Betánia, pa jekel wi i ma Lázaro chi walijsam chic rumal i Jesus are xcam teʼek. Are xupon chila, xqui ʼan jun nim laj waʼim cojbal u ʼij i Jesus. I ati Márta ca tijin chi qui tzukic; i ma Lázaro, xak juban chic achiab, je cul chi mexa ruʼ i Jesus. I ati Mariy rucʼam jun lamet cunbal lic muy, ʼantal che jun ʼes, nárdo u bi, pakal rajil. Xu coj i cunbal muy che i rakan i Jesus, y xu chakijsaj ruʼ u wi. I u muyal i cunbal, lic xa ʼe ruxlab paja.
I ma Júdas Iscarióte, chi u cʼojol i mam Simon, n-xu ya tu wach che, wach i xu ʼan i ixok. Ire are jun chique i u tijoxelab i Jesus, chi xak xu cʼayij i Jesus xoʼon panok. Ire xu bij:
—I cunbal muy-le, ʼutz we tene xu cʼayij y cu cʼam li mer que u tobej que i nibaʼib, man ile, rajil tres ciéntos quetzales —xu bij i ma Júdas.
Péro n-are ti tobal-que i nibaʼib xu chʼobo; ire xa iliʼom, craj crelʼaj i mer. Man ire, aj cʼolol mer chiquij i rachiʼil; ʼolic queje coʼon che i mer chi qui molom, xa crelʼaj. Teʼuri i Jesus xu bij che i ma Júdas:
—Ma yaj i ixok-i. Ire ʼax u cʼolom wi i cunbal muy-le, cu bacbej re in chʼacul, yij-bal-we che in mukic. I nibaʼib, nic are wi je ʼo iwuʼ, pachique ʼij quiwaj qui ya chique, ʼis ʼutz. Péro yin n-quin najtin ta chic iwuʼ —xu bij i Jesus che.
Xqui tzucuj u camsaxic i ma Lázaro
Je qʼui chique i aj Israel winak xqui ta rason chi Jesus ʼo pa Betánia. Xe ʼe chila, n-xui ta rumal cacaj rilic i Jesus, xak cacaj rilic i ma Lázaro chi walijsam chiquixol i camnak rumal i Jesus. 10 Rumal-i, i ajwab sacerdóte xqui bij chiquiwach chi ma Lázaro xak quiqui camsaj na. 11 Queje xqui chʼob ile, man rumal re i ma Lázaro je qʼui i aj Israel winak xqui cuba qui cʼux che i Jesus; xqui mayij can u cojic qui tzij i ajwab sacerdóte.
I u cʼulaxic i Jesus cumal i winak pa Jerusalen
12 Chucab ʼij i Jesus xel pa Betánia y xu maj u be pa Jerusalen. Je qʼui i winak je upon-nak pa Jerusalen chi rilic i nimaʼij páscua. Ique xqui ta rason chi Jesus cupon na chila pa tinimit Jerusalen. 13 Rumal-i, xqui tzucuj u xak pálma, y xe ʼe chu cʼulaxic i Jesus. Are que tijin chi be, xe siqʼuin chu bixquil i tzij-i:
—¡Hosánna! ¡Nim u ʼij i Dios! ¡Dios chu ya ni ʼutz puwi i jun-i chi u takom na lok! ¡Chu ya ni ʼutz puwi i jun-i chi ka ʼAtol Tzij yoj oj aj Israel winak!* —xe cha.
14 I Jesus xu rik jun buru, y xa ʼan chirij. Xeʼelok pacha i tzʼibtal chupam i wuj ujer, man i Dios u bim canok:
15 Mi xij iwib yix chi ix aj Sion;
chiwilapeʼ, ya xcʼun i ʼAtol Tzij yix ʼan-nak chirij jun ral buru.
(Queje ile tzʼibtal ujer chupam i wuj re i Dios.)
16 I u tijoxelab i Jesus, are xquil ile, n-xqui ta tu be wach usucʼ. Xoʼon panok, are xocsax u ʼij u chomal, teʼuri xcʼun chi qui cʼux chi are i xeʼelok pacha i tzʼibtal can ujer.
17 I winak chi quilom wach i u ʼanom i Jesus che i ma Lázaro, xqui paxsaj rason wach i quilom: chi Jesus xu siqʼuij i ma Lázaro pa i muktal wi, y xu cʼunsaj sak chuwach. 18 Rumal-i, je qʼui i winak xe walij chu cʼulaxic i Jesus; ique qui tom rason wach i milágro xoʼon che i ma Lázaro. 19 Are ʼuri i Fariséo xqui bij chiquiwach:
—Ya xiwilo, lic n-ta queʼel wi wach i caka ʼano. Chiwilapeʼ, conojel i winak que terej chirij —xqui bij.
ʼO i aj Griégo winak xqui tzucuj i Jesus
20 Je qʼui i je upon-nak pa Jerusalen ca ʼe qui cojbej u ʼij i Dios chupam i nimaʼij-le. Chiquixol ique je ʼo juban aj Griégo winak. 21 Ique-le xe tejeb ruʼ i ma Felípe§ chi aj pa tinimit Betsáida re i Galiléa, y xqui bij che:
—Nim laj winak, cakaj cakil u wach i Jesus —xe cha.
22 I ma Felípe xa ʼe chu bixquil che i ma Andres. Teʼuri che queb, xe ʼe chu bixquil che i Jesus chi je ʼo i aj Griégo winak quiqui chʼob rakan. 23 Teʼuri i Jesus xu bij chique:
—Ya xu rik i ʼij ca ʼalijinsax in ʼij yin chi in Achi aj Chicaj —xcha.
24 (Teʼuri i Jesus xu bij jun tijojbal tzij cumal i aj Griégo:)
—Pacha coʼon ija re i trígo are ca tiquic: jun ija, we cu ya u wach, nabe ʼo u chac ca mukic. We n-ca muk taj, n-tu wach cu yaʼo. We xmukic, calax tan chic y cu ya u qʼuial u wach. (Queje coʼon ile chwe yin are quin muktajic.) 25 (Queje ile coʼon i ka cʼaslemal.) Pachin jun toʼ cʼax cu na u cʼaslemal waral chuwach i jyub taʼaj, cu sach u wach u cʼaslemal chila chicaj. Péro we ʼo jun, n-cʼax ta cu na u cʼaslemal waral chuwach i jyub taʼaj, are cu chʼac u cʼaslemal ʼuri chi n-ca qʼuis ta chic. 26 We ʼo jun craj cu ʼan in chac, cha terej chwij, man pa in ʼo wi yin, xak chila ca qʼuiji wi i wajchac. We ʼo jun cu ʼan in chac yin, in Kajaw cu coj na ʼuri u ʼij.
I Jesus xu bij wach i camic quicʼaw wi
27 Woʼor lic ca cʼachir in cʼux. ¿Wach quin ʼan ʼut? ¿Xataba quin bij che in Kajaw: “Chin awesaj chuwach i camic chi ca pe chwij,” quin cha? N-quin bij taj, man xa rumal ile xin cʼun chuwach i jyub taʼaj —xcha.
28 Teʼuri xu bij:
—Ta, cha cʼutu li a choʼab, quiqui cojbej ni a ʼij i winak —xu bij. Are ʼuri xtataj jun tzij chi xchʼaw li chicaj:
—Ya in ʼanom chic, y quin ʼan tan chic —xu bij i tzij.
29 I winak chi je ʼo chila, are xqui ta i tzij chi xchʼaw li chicaj, xqui bij chi are ray xchʼawic*. Xak ʼo xqui bij:
—Jun ángel xchʼaw li che —xe cha.
30 I Jesus xu bij chique:
—Are i chʼawbal xi ta, n-rumal taj we quin ta yin, xa iwumal yix (man quiwetambej-re in pachin yin). 31 Ya xu rik i ʼij chi Dios cu ʼan ʼatbal tzij puwi i jyub taʼaj; ya xu rik i ʼij chi quelsax itzel chi ʼatol tzij re i jyub taʼaj. 32 Yin, are quin yactaj ʼanok, are ʼuri conojel i winak quin ʼan chique chi que cʼun wuʼ —xu bij. 33 Are i tzij xu bij-le, are tabal-re chique wach u ʼonquil i camic quicʼaw wi. 34 Are ʼuri i winak xqui bij che:
—Yoj ka tom chic wach cu bij i tzij chupam u wuj i Dios; cu bij chi Crísto, n-tu qʼuisic u cʼaslemal. ¿Wach u chac ʼuri ca bij yet chi cat yactaj ʼanok (cat camsax chuwach cruz), we yet at i Achi aj Chicaj? ¿Pachin ʼuri i Achi aj Chicaj-le? —xqui bij che.
35 Teʼuri i Jesus xu bij chique:
—Xa queb oxib ʼij chic ʼo i sak iwuʼ (chi are yin). Chix binok, tzʼakat cʼo i sak iwuʼ, mokxa ca pe i ʼekumal piwi. Are i ca bin pa ʼekumal n-retaʼam taj pa ca ʼe wi. 36 Chi cuba i cʼux chwe tzʼakat in ʼo iwuʼ; quix eʼel ʼuri ix wacʼal.
I Jesus, are xbitaj ile rumal, xel chiquixol; n-xquetamaj taj pa i xa ʼe wi.
37 I winak, tupu qʼui i milágro u ʼanom i Jesus chiquiwach, mi ne ruʼ ile n-quiqui cuba ta qui cʼux che. 38 Queje ile queʼelok pacha xu bij i mam Isaías ujer. Xu bij:
Kajwal, ¿pachin nawi coj cojowic, wach i ka bim?
¿Pachin nawi quiqui ta u be i nimak tak ʼanic chi u ʼanom i Dios?
(Queje ile tzʼibtalic.)
39 Rumal-i, n-xqui coj taj, man i qui nojbal queje pacha u tzʼibam i mam Isaías§ ujer. Xu bij:
40 I Dios xoʼon mawach che i qui nojbal; xak xoʼon chique n-xcaj tu cʼamic u tzij piqui cʼux;
queje ile xoʼon chique man n-quiquil tu be usucʼ, xak n-quiqui ta tu be piqui cʼux,
xak n-que cʼun ta wuʼ, col qui cunbej quib.
41 I mam Isaías xu bij i tzij-i are xril u wach u chomal i Crísto pu wach. Man i tzij chi xu bij-i, xu lapbej re i Jesus.
42 Katzij pacha i xu bij i mam Isaías ujer; ʼo i n-xe cojon taj, xui-ri, je qʼui i aj Israel winak xqui cojo, xak ʼo i je qui wi qui jolom xe cojowic. Péro n-quiqui ʼalijinsaj taj, man quiqui xij quib chique i aj Fariséo; ique we xquetamaj, n-que qui cʼulaj ta chic cuʼ pa qui molbalʼib. 43 N-xqui ʼalijinsaj taj, man mas quiqui tzucuj u cojbal qui ʼij cumal i winak chuwach u tzucuxic u cojbal qui ʼij rumal i Dios.
Ca pe tojbal mac piquiwi i n-que cojon ta che i u tzij i Jesus
44 I Jesus co xchʼawic, y xu bij:
—Are i cu cuba u cʼux chwe yin, queʼelok n-xui ta chwe yin cu cuba wi u cʼux, xak cu cuba u cʼux che i Ta chi in takawnak lok. 45 Are i quin u takej, xak cu takej i xin takaw lok. 46 In cʼun-nak chuwach i jyub taʼaj pacha i sak re i paʼij. Rumal-i, pachin jun cu cuba u cʼux chwe yin, n-ca qʼuiji ta pa ʼekum. 47 We ʼo jun cu ta in tzij quin bij, y n-cu cuba tu cʼux chwe, ʼo ni tojbal-re che, péro n-yin ta quin ʼanaw ʼuri che. Man yin xin cʼun chuwach i jyub taʼaj, n-in ti aj yol tojpen chiquij i winak, man are in chac yin, are ʼelsabal-que chi sak. 48 Pachin n-cu cuba tu cʼux chwe, y xak n-cu coj ta in tzij, ʼo chic ʼuri ca ʼataw tzij puwi. Are in tzij chi in bim che, are ca ʼataw tzij puwi are cu rik i qʼuisbal ʼij. 49 Man niʼpa i tzij chi quin bij, n-in nojbal ti yin. I Ta chicaj chi in takawnak lok are bin-nak chwe wach i quin bij y wach i quin cʼutu. 50 Yin wetaʼam chi i tzij xin u tak li chu bixquil, pachin i xu cojo, cu rik ʼuri u cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic. Niʼpa i quin bij, ʼis are quin bij pacha xin u tak li Ta chu bixquil —xu bij i Jesus chique.
* 12:13 (Sálmo 118:25, 26) Niʼpa i tzij-i, ʼax quiqui bij wi chi junab junab, are quiqui ʼan i nimaʼij pa rachoch i Dios, cuxtabal-re i qui mujbal ujer, are xe bin wi che i jyub tzʼinilic. I tzij-le pacha quiqui bixaj are que sutin chirij i altar pa quiqui sujuj wi qui qʼuexel chuwach i Dios. Are quiqui ʼan ile, xak cucʼam u xak pálma piqui ʼab. 12:15 I Sion-le, mísmo are i tinimit Jerusalen. 12:15 Zacarías 9:9 § 12:21 12:21,22 I ma Felípe y ma Andres, i qui bi ique-le, aj Griégo. Colo rumal-i i aj Griégo xqui ʼijla i ma Felípe. * 12:29 I aj Griégo winak quiqui bij chi u Cʼojol i Dios ʼo pu ʼab que u tak u chʼawbal ray. Rumal-i are xchʼaw i pacha ray, pent xqui ta u be chi Jesus are u Cʼojol i Dios. Chique ique ʼo usucʼ chiquiwach are quiqui ta i chʼawbal pacha ile. 12:32 I usucʼ i xu bij-le are u camic chuwach cruz, man ca yac na ʼanok. 12:38 Is. 53:1 § 12:39 Is. 6.10; Mt. 13:13-15; Mc. 4:12; Lc. 8:10; Hch. 28:26.